ÎCCJ spune stop joc - Magistrații certați cu disciplina rămân fără principala armă împotriva Inspecției Judiciare

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit luni, 14 martie, că prelungirea mandatului conducerii Inspecției Judiciare, în 2019, nu ridică suspiciuni de control politic asupra instituției. Așa-zisele suspiciuni de influențe politice erau folosite de Secția pentru procurori a CSM și de magistrații cercetați disciplinar pentru a invoca hotărârea Curții de Justiție a UE din 2021 și pentru a anula/ cere anularea acțiunilor disciplinare.

Decizia nr. 15/2022:

Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 391/39/2021, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

Dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu sunt de natură să confere Guvernului o competenţă directă de numire în aceste funcţii şi să dea naştere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor şi a funcţiilor Inspecţiei Judiciare ca instrument de presiune asupra activităţii judecătorilor şi a procurorilor sau de control politic al acestei activităţi.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Context:

În septembrie 2018, din cauza unui vid legislativ şi a blocajului din CSM, Inspecţia Judiciară risca să rămână fără conducere şi, implicit, fără posibilitatea de a funcţia. Guvernul de la acel moment a adoptat o ordonanţă de urgenţă în care se preciza că, în cazul în care mandatul conducerii numite prin concurs la IJ ar expira înainte de numirea noii conduceri, inspectorul-şef în funcţie asigură continuitatea activităţii în mod interimar. Magistraţii cu probleme disciplinare au invocat un amestec politic în justiţie, argument demontat chiar de CSM, care l-a numit în funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare, după câteva luni, tot pe judecătorul Lucian Netejoru. În schimb, Secția pentru procurori a CSM a folosit hotărârea CJUE ca argument pentru a anula acțiunile disciplinare semnate de șeful IJ în perioada interimatului și nu numai.

• Vezi și: Interpretările hotărârii CJUE, între ficţiune şi realitate - Ce a spus de fapt Curtea despre Inspecţia Judiciară

Consecințe

Potrivit art. 521 alim. (3) din Codul de procedură civilă, „dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Astfel, nici magistrații judecați disciplinar, nici Secția pentru procurori a CSM, în faza recursului de la ÎCCJ, nu vor mai putea invoca presupuse încălcări ale dreptului european prin procedura legislativă de asigurare a interimatului la Inspecția Judiciară.