Premium
Votul în cadrul alegerilor locale şi regionale din Italia început duminică, la care candidează şi 51 de români, în majoritate pentru funcţii de consilier, continuă şi luni, la fel ca referendumul naţional vizând reducerea numărului de parlamentari, potrivit Agerpres.
Potrivit şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Ovidiu Burduşa, 51 de români rezidenţi în Italia au cerut şi au primit de la Autoritatea Electorală Permanentă din România adeverinţele necesare pentru a candida la alegerile locale din Italia, care au loc în 20 şi 21 septembrie în peste 1.000 de localităţi.
Alegătorii sunt aşteptaţi să meargă la urne până la ora locală 15:00, urmând protocoale stricte de siguranţă din cauza situaţiei sanitare, în condiţiile în care numărul de contaminări cu SARS-CoV-2 este în creştere de şapte săptămâni.
Şase regiuni - patru dominate de stânga (Toscana, Campania, Puglia şi Marche) şi două, unde dreapta este majoritară (Ligura şi Veneţia) - urmează să-şi aleagă preşedinţii.
Scorul stânga-dreapta la finalul alegerilor regionale, al căror rezultat ar urma să fie anunţat luni seara, va avea impact asupra guvernului premierului Giuseppe Conte, o coaliţie formată în urmă cu un an între Mişcarea 5 Stele (M5S) şi Partidul Democrat (PD, centru stânga), dar fără să implice o cădere a actualului guvern, care ar trebui să se mobilizeze pentru prezentarea unui plan de relansare la Bruxelles.
Extrema dreaptă italiană spera luni să repurteze victorii în regiuni care până în prezent erau dominate de stânga, inclusiv în Toscana, bijuterie 'roşie' de o jumătate de secol, ceea ce ar afecta credibilitatea guvernului aflat la putere, comentează France Presse.
Beneficiind de candidaţi unici, un front de centru dreapta şi de extrema dreaptă are şanse serioase să câştige regiuni ale stângii, în contextul în care candidaţii opoziţiei sunt răspândiţi în mod necoordonat.
Un scenariu catastrofal pentru guvern ar fi ca dreapta să câştige trei din cele patru regiuni în prezent dominate de stânga (Campania părând a fi în în afara pericolului). Dreapta conduce deja în 13 regiuni italiene, iar stânga în şase.
Mica regiune Valle d'Aosta votează pentru noi consilieri regionali, întrucât echipa în exerciţiu a fost implicată într-o anchetă privind infiltrarea mafiotă 'Ndrangheta (mafia calabreză) în momentul alegerilor regionale din 2018.
Pe lângă aceşti peste 18 milioane de alegători din şapte regiuni, un total de 46 milioane de alegători italieni sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la un referendum naţional important vizând reducerea numărului de parlamentari.
Această promisiune electorală a M5S ar trebui să se concretizeze a priori, ceea ce ar însemna o victorie personală pentru liderul său Luigi Di Maio, a cărui formaţiune ar putea în acelaşi timp să aibă unele dezamăgiri la alegerile regionale.
Astfel, numărul parlamentarilor ar urma să se reducă de la 945 la 600. În prezent, Italia are al doilea cel mai mare parlament din Europa, după cel al Regatului Unit (aproximativ 1.400), situându-se în faţa Franţei, care are 925 de parlamentari.
În acelaşi timp, rezultatul alegerilor ar putea modifica şi mai mult peisajul politic în Italia, atrag atenţia experţii.
În Toscana, lupta se dă între partidul Liga, al lui Matteo Salvini - aflat în pierdere de viteză în sondaje - şi noua formaţiune Italia Vivo a fostul lider democrat al guvernului Matteo Renzi, care încearcă de un an să se relanseze împreună cu aceasta.
O înfrângere în Toscana - o regiune cunoscută pentru buna sa funcţionare până acum şi puţin înclinată în a răspunde sirenelor populismului - ar fi nefastă pentru viitorul lui Nicola Zingaretti în calitate de preşedinte al Partidului Democrat, subliniază analiştii.
'Vremurile s-au schimbat. Stânga şi-a neglijat propria istorie, rădăcinile, baza sa', apreciază Roberto Bianchi, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Florenţa. Dreapta a dus o ofensivă pe teren în ultimii ani pentru a câştiga oraşe toscane de dimensiuni medii, mai spune el.
Totodată, alegerile regionale riscă să se transforme într-un concurs de popularitate printre tenorii extremei drepte, notează AFP. În regiunile Marches şi Puglia, aceştia sunt candidaţii formaţiunii Fratelli d'Italia. Francesco Acquaroli, criticat anul trecut pentru că a participat la un dineu în memoria lui Mussolini, candidează pentru o regiune din Marche care nu a fost niciodată de dreapta.
În Puglia, Raffaele Fitto, un europarlamentar al Fratelli d'Italia, care a fost în urmă cu 15 ani preşedinte al acestei regiuni, se confruntă cu un candidat al PD, un candidat al Italia Viva şi un candidat din partea M5S.
În cazul unei duble victorii, lidera partidului Giorgia Meloni, care a crescut puternic în sondaje, ar putea să umbrească influenţa rivalului său din nord, Matteo Salvini.
În regiunea regiunea Veneto, a cărei capitală este Veneţia, popularul preşedinte, Luca Zaia, din partea Ligii, candidează pentru al treilea mandat şi are şanse mari să câştige, având în vedere că contracandidatul său de stânga, bolnav de COVID-19, şi-a încheiat campania virtuală de pe patul de spital.
Dreapta ar trebui a priori să-şi păstreze poziţiile în Liguria, singura regiune unde M5S şi PD au reuşit să facă o alianţă cu un singur candidat.
