Premium
După Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România" şi Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor", încă o asociaţie profesională intervine în cazul de la Caracal, într-o manieră care încalcă legea.
Asociația "Inițiativa pentru Justiție", condusă de procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care s-a autosesizat în cazul 10 august, și Sorin Marian Lia, prim-procurorul Parchetului Corabia, prezintă, într-un comunicat de presă, presupuse consecințe ale modificărilor din Parlament ale legislației penale asupra cazului fetei ucise la Caracal (modificări care nu au intrat încă în vigoare, aflându-se în analiza CCR).
Abatere disciplinară evidentă
Cei doi copreşedinţi ai asociaţiei ignoră faptul că sunt ei înşişi procurori, iar exprimarea opiniei cu privire la o cauză aflată în cercetare este interzisă.
Articolul 10 alin. (1) al Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorul prevede următoarele: "Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul."
De asemenea, articolul 99 al aceleiaşi legi spune clar: "Constituie abateri disciplinare: b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii."
La fel cum Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" a transmis în mod eronat că poliţiştii din Caracal nu au început percheziţia la casa criminalului la momentul primirii mandatului pentru că ar fi avut efectivele necesare, şi Asociaţia "Iniţiativa pentru Justiţie" induce publicul în eroare, fie în mod intenţionat, fie din necunoaşterea legii.
Susţinerile false ale asociaţiei
"– Dacă la data pronunțării hotarârii criminalul a împlinit vârsta de 65 de ani, nu îi va putea fi aplicată pedeapsa detențiunii pe viață;
– Dacă se va stabili că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni (ex. lipsire de libertate, omor calificat, viol, profanare de morminte), pedeapsa pe care o va executa va fi pedeapsa cea mai mare pronunțată pentru una dintre aceste infracțiuni, care nu va putea fi sporită decât cu maxim 3 ani;
– Criminalul va putea beneficia de circumstanțe atenuante, constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, fără a se putea aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă acesta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat;
– Dacă va primi o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește 10 ani, criminalul se va putea libera condiționat după ce a executat o treime (deoarece are peste 60 de ani), iar dacă pedeapsa aplicată va fi mai mare de 10 ani se va putea libera condiționat după ce a executat jumătate. La calcularea acestei fracții se va ține cont de durata muncii prestate." - este un fragment din comunicatul Asociaţiei "Iniţiativa pentru Justiţie".
Ce spune legea
În realitate, fapta cea mai gravă a criminalului de la Caracal se încadrează la art. 189 Cod penal, omor calificat, pentru care pedeapsa minimă este de 15 ani de închisoare, la care se adaugă alte infracţiuni grave, cum ar fi violul şi lipsirea de libertate. Astfel, Gheorghe Dincă nu va putea fi condamnat la mai puţin de 15 ani de închisoare. Modificările operate în Parlament şi aflate încă în analiza CCR, nu vizează aceste aspecte.
Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prevede că că persoanele care au condamnări mai mari 13 ani, execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă. Cum criminalul din Caracal a depăşit 65 de ani, acesta va fi încadrat la gradul de severitate imediat inferior - regimul închis.
Potrivit art. 100 din Codul penal, alin. (1) "Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: (...) b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; (...) d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate." În mod evident, criminalul de la Caracal nu va putea fi eliberat condiţionat după executarea a jumătate din pedeapsă, aşa cum susţine asociaţia condusă de Bogdan Pîrlog.
