Premium
În plină criză energetică, odată cu sosirea sezonului rece, principala preocupare este obţinerea unui confort termic, la costuri decente. Instalarea unei pompe de căldură ar fi cea mai bună variantă, susţine un inginer orădean medaliat cu aur la saloane internaționale de inventică.
Inginerul orădean Adrian Farcaş, specialist în sisteme de încălzire şi deţinător a două brevete de invenţie în domeniu, medaliate cu aur la Saloanele internaţionale de inventică, inclusiv cel din Geneva, este convins că soluția cea mai bună pentru încălzirea decentă a locuinței este o pompă de căldură.
„Lemnele, peleţii, gazul, toate s-au scumpit, iar românii încep şi ei să îşi schimbe orientarea de la sistemele clasice de încălzire (lemn, peleţi, combustibil M sau gaz) către sisteme alternative, mult mai prietenoase cu mediul şi mai uşor de utilizat. Pompa de căldură, indiferent de variantă, aer-apă, apă-apă, apă-sol, este automatizată, ecologică, ieftină şi eficientă. Iar dacă este asociată cu panouri fotovoltaice, proprietarul devine, practic, independent. Nu mai trebuie să plătiţi nimic, nimănui”, spune Farcaş preluat de adevarul.
Rece, cald
Cum funcţionează o pompă de căldură? Practic, mută căldura dintr-o parte în alta. Adică din sol, ape subterane şi aer, în case. Cele care funcţionează pe sistem aer – apă, adică folosesc aerul exterior pentru a încălzi locuinţa sau pentru a prepara apa caldă. Aceste pompe au o unitate exterioară, similară celei unui aparat de aer condiţionat. Aceasta poate absorbi căldura chiar şi la temperaturi negative, şi o „trimite”, apoi, înăuntru. „Este un principiu termodinamic. Practic, unitatea exterioară va răci aerul din exterior, iar căldura absorbită este pompată de un compresor în sistemul de încălzire”, spune Farcaş.
În privința costurilor, investiţia într-un astfel de sistem este similară celei pentru o centrală pe gaz sau pe lemne. Pentru o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, explică inginerul, o pompă de încălzire ar costa în jur de 2.500 euro, la care se adaugă manopera şi piesele necesare montării, alţi aproximativ 1.000 euro. Instalarea durează o zi pentru pompele de căldură pe aer, pentru celelalte fiind nevoie de lucrări de foraj, cum este cazul pompelor apă-apă ori sol-apă. Acestea din urmă, însă, au un consum de energie electrică mult mai mic.
"Pentru pompa de căldură apă-apă sunt necesare foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție. Pentru cele sol-apă, se realizează un circuit format din pompa de căldură, colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat respectiv sistemul de încălzire din locuință", explică specialistul.
Însă investiţia se va amortiza în scurt timp, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor. Resursele sunt gratuite dar pompa funcţionează pe curent, însă consumă de 5-6 ori mai puţin decât un calorifer electric ori un panou radiant. Cum funcţionează pe principiul transmiterii căldurii şi nu a generării, costurile de funcţionare sunt reduse în comparaţie cu alte sisteme tradiţionale, pompa are o durată de viaţă ridicată şi costuri reduse de operare şi de întreţinere. Nemaivorbind că poate fi folosită şi pentru răcirea locuinţei.
„Eficienţa depinde de mai mulţi factori, ca de pildă cât de bine e izolată casa, însă cheltuielile vor scădea cu cel puţin 30%. Dacă proprietarul instalează şi panouri fotovoltaice, care produc energie electrică, costurile vor fi şi mai mici, poate chiar nule”, zice Farcaş.
În plus, faţă de o centrală de lemne, cea pe peleţi ori cea pe gaz de pildă, pompa de căldură este complet automatizată, nu necesită curăţire, nu poluează şi nici nu are nevoie de revizii periodice.
Invenţii cu folos
De altfel şi una dintre invenţiile pe care le-a brevetat şi care i-au adus recunoaştere internaţională sunt din acelaşi domeniu, al sistemelor de încălzire. Este vorba despre un schimbător de căldură ce îmbunătăţeşte funcţionarea pompei de căldură care utilizează apa, şi care permite creşterea randamentului şi a duratei de viaţă pentru pompele de căldură.
O altă invenţie a fost legată de eficientizarea panourilor solare. „Am creat un panou cu un strat tip oglindă, reflectorizat, care se ataşează pe tub, la exterior, şi un strat de izolaţie, care previne pierderea de energie în spatele panoului solar”, spune inginerul, care susţine că2 panourile gândite de el au o durată de viaţă de 25 ani.
Dar care e diferenţa între panourile solare şi cele fotovoltaice? „Cele două panouri captează diferit. Panourile fotovoltaice pot capta aproximativ 20% din radiaţia solară, iar panourile solare pot absorbi aproximativ 50%. Aşadar, panourile solare au randament superior. Dar nu toate, căci unele captează doar dintr-un unghi, altele nu au izolaţie suficientă faţă de factorii externi”, susţine Farcaş.
Panouri radiante, o păcăleală
Promovate agresiv în ultima perioadă ca soluţie pentru încălzire, panourile radiante sunt considerate de către inginerul orădean ca ineficiente. „Nu e o soluţie normală”, spune Farcaş, explicând că acestea încălzesc suprafeţele folosind cu ajutorul unei tehnologii care emite radiaţii infraroşii. „Este aceeaşi sursă de energie şi căldură ca cea folosită de kinetoterapeuţi, un aparat cu ultrasunete. Aceste panouri nu au randament mai mare decât un calorifer pe ulei. Oamenii se înşală singuri, este un produs pe care cei care îl produc, îl promovează”, explică Farcaş.
Inginerul susţine că încălzirea cu panourile radiante este la fel de ineficientă ca şi alte variante nou apărute, cum e încălzirea în plintă sau cele în perete. „Niciodată nu vor fi eficiente, sunt produse de marketing. În pereţi, de exemplu, se pierde foarte multă căldură. Căldura fuge în sus, sau spre exterior”, spune inginerul orădean.
