Închis pentru corupție și eliberat în 2014, un condamnat celebru s-a asociat cu Poliția Română în campanii pentru prevenirea criminalității - UPDATE

Un fost deținut, condamnat la 5 ani de pușcărie pentru corupție, a ajuns partener al Poliției Române, Administrației Naționale a Penitenciarelor și al Direcției Generale pentru Protecția Consumatorului Brașov. Ionel Spătaru, fost şef al OPC Braşov, a fost arestat în toamna lui 2011 după ce a fost prins că lua mită, anunță gandul.ro.

În anul 2011, Spătaru i-a cerut reprezentantului unei firme nu mai puțin de 300.000 de lei, pentru a revoca o decizie de închidere societății respective. Potrivit procurorilor DNA, în perioada iulie – octombrie 2011, Ionel Spătaru, ar fi încasat, în mai multe tranșe, suma totală de 70.000 de euro. Chiar un fost ofițer SRI i-a dat o tranșă din bani, 10.000 de euro. În iunie 2012, Spătaru a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, însă în noiembrie 2014, după numai 2 ani și 5 luni, a fost eliberat condiționat.

Citește și: Gestul de curaj al unui polițist din Bihor: a refuzat o mită de 1.000 de euro

Proaspăt eliberat din închisoare, fostul deținut a ajuns președinte al Asociației pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM), organizație non-profit care este membru în Forumul European pentru Securitate Urbană, terță parte care lucrează pentru prevenirea criminalității. În acest sens, are parteneriate cu Poliția Română, DGASPC Brașov și Administrația Națională a Penitenciarelor, fiind angajat, printre altele, tocmai în activități anticorupție și realizarea de proiecte legislative.

Vicepreședintele Asociației lui Spătaru este o fostă jurnalistă, Mariana Sebeni, care deține și poziția de consilier județean din partea Partidului Ecologist Român (PER) Brașov și este și membră a Consiliului de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Brașov. Interesant este că soțul ei, Marian Comșa, a deținut aceeași poziție în ASUM. El a votat ca Asociația unde fusese vicepreședinte, post preluat de soția sa, să primească, de la primărie, un spațiu, cu titlu gratuit, deși nu este o instituție de utilitate publică.

Citește și: Nelu Tătaru anunță trei elemente care trebuie gestionate, pentru a evita valul doi de coronavirus: Nu ține doar de noi

O altă persoană care ocupă o funcție „cheie” în cadrul autorităților publice locale din județul Brașov și care face parte din schema de conducere a fundației lui Ionel Spătaru, este Alexandru Marin Ganea. De profesie jurnalist, acesta este consilier și purtător de cuvânt la Prefectura Brașov, coacționar la Transilvania Expres (Tipotex SA), alături de Stoica Enache și Ion Marcu (fost consilier județean PDL), mai scrie sursa citată.

Primăria Brașov este condusă, din 2004, de George Scripcaru. Se pare că el nu ar fi fost străin de mita primită, în 2011, de președintele ASUM, în condițiile în care, la vremea aceea, angajatul SRI care a intermediat șpaga, a declarat în fața instanței că o parte din banii încasați îi erau destinați tocmai primarului Scripcaru și prefectului Ion Gonțea.

Citește și: Valer Dorneanu, atenționare pentru DNA: ‘Trebuie să aplice legea și trebuie să aplice și deciziile Curții Constituționale’

Ca urmare pe numele celor doi a fost constituit un dosar separat, pentru luare de mită, în care au fost deja audiați la sediul DNA.

UPDATE

Poliția Română face următoarele precizări:

”Referitor la informațiile apărute în spațiul public, conform cărora

"un condamnat celebru, închis pentru corupție, s-a asociat cu Poliția Română în campanii pentru prevenirea criminalității", pentru corecta informare a opiniei publice, facem precizarea că Poliția Română nu a avut și nici nu are un protocol încheiat cu persoana respectivă sau cu ONG-ul la care se face referire, care să aibă ca obiect desfășurarea de campanii de prevenire a criminalității sau orice altă activitate din domeniul prevenirii criminalității.

Singurul document existent între Poliția Română și respectivul ONG datează din anul 2018 și are la bază articolul 123 din HG nr. 157/2016, conform căruia:

" Organizațiile nonguvernamentale care desfășoară activități în domeniul drepturilor omului pot vizita centrele de reținere și arest preventiv și pot lua contact cu persoanele private de libertate cu acordul inspectorului general al IGPR exprimat în cadrul protocoalelor de colaborare.

Protocoalele de colaborare se încheie pe baza principiilor transparenței și obiectivității, în scopul îmbunătățirii condițiilor de detenție și a respectării drepturilor deținuților, și cuprinde modalitatea de efectuare a vizitelor, drepturile și obligațiile părților."”