Incompatibilii Diaconu, Mora şi Stoica, în vizorul misiunii MCV

Neaplicarea deciziilor judecătoreşti înseamnă sfidarea uneia dintre recomandările esenţiale ale Comisiei Europene din ultimul raport MCV de ţară, din ianuarie anul acesta.Deoarece “Parlamentul nu a aplicat rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate, chiar şi atunci când erau confirmate de hotărâri definitive ale instanţelor”, Comisia Europeană recomanda în ultimul raport MCV ”să se asigure că nu există excepţii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese şi averile nejustificate”, iar prin statutul parlamentarilor „să se asigure aplicarea automată a deciziilor judecătoreşti”. Parlamentul nu a ţinut cont de aceste recomandări. După cum se ştie, anul trecut, parlamentarii Akos Daniel Mora şi Ştefan Bucur Stoica au fost declaraţi incompatibili, prin hotărâri definitive ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În mod automat, cei doi erau obligaţi să părăsească Legislativul, iar timp de trei ani nu aveau voie să ocupe nici o funcţie, nu aveau voie să candideze la alegeri. Pentru că Parlamentul refuza să-i demită, a fost sesizată Curtea Constituţională, care, la rându-i, a hotărât că amândoi trebuie demişi. Ei bine, cei doi sunt şi acum parlamentari ai României. Această situaţie negativă a fost reflectată şi în raportul MCV din ianuarie anul acesta şi va fi constatată şi acum de către experţii misiunii MCV. Premierul – bile negre pentru încurajarea nerespectării unei decizii judecătoreşti şi pentru compătimirea celor condamnaţi la închisoare O altă bilă neagră va primi însuşi premierul României, Victor Viorel Ponta, deoarece l-a încurajat să candideze la europarlamentare pe Mircea Diaconu, plecat cu greu din Parlament după ce a primit hotărârea definitivă de incompatibilitate. Diaconu, deşi nu mai avea voie să candideze, încurajat de parlamentari şi chiar de premierul Ponta, a adunat semnăturile necesare pentru a se în scrie în cursa electorală. Şi Biroul Electoral Central ar putea intra în vizorul Comisiei întrucât nu a respins automat candidatura lui Diaconu, nerespectând astfel nici hotărârea judecătorească definitivă a Înaltei Curţi. Ultimul raport MCV recomanda respectarea „automată” a regimului incompatibilităţilor. Premierul mai aduce o bilă neagră României şi pentru că i-a compătimit public pe condamnaţii la închisoare. Dintre ei, în afară de Adrian Năstase, Ponta i-a compătimit pe Gigi Becali şi Gică Popescu. Ba, mai mult, susţine că, dacă ar fi preşedinte al României, i-ar graţia. Prin astfel de atitudini ale unui înalt oficial s-ar ştirbi atât imaginea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a făcut probaţiunea, cât şi a judecătorilor care au pronunţat condamnările în aceste dosare penale. De asemenea, prin astfel de declaraţii oficiale, scade încrederea populaţiei în justiţie. În ultimul raport MCV pentru România, experţii europeni atrăgeau atenţia asupra acestor practici ale oficialilor noştri şi recomandau eliminarea lor. Intenţia Puterii de a desfiinţa DNA şi ANI, precum şi interzicerea transparenţei – criticabile în noul raport Nu va rămâne netaxată nici intenţia actualei puteri politice, exprimată public de baronul PSD Nicuşor Constantinescu, de a desfiinţa DNA şi ANI. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost reţinut recent într-un dosar de corupţie, dar instanţele au decis cercetarea sa în libertate. După ce a scăpat de cătuşe, Constantinescu a declarat că DNA a comis un abuz şi că instanţa l-a eliberat pentru că ar fi nevinovat. DNA nu s-a putut apăra de aceste acuzaţii deoarece, potrivit noilor Coduri Penale şi ale ghidului provizoriu al CSM, nu se mai fac publice referatele prin care se cere arestarea preventivă. Cu alte cuvinte, fiind interzisă transparenţa, orice persoană suspectată de corupţie îi poate împroşca cu noroi pe procurori, iar în timp imaginea acestora va fi distrusă, consecinţa fiind scăderea randamentului instituţiilor anticorupţie. La fel şi la ANI, instituţie hulită de cei mai mulţi politicieni. Reamintim că numai în ultimul lot din luna martie, anul acesta, au fost declaraţi incompatibili 32 de parlamentari, iar la DNA sau la instanţe sunt anchetaţi/ judecaţi alţi parlamentari. În ultimele rapoarte de ţară, Comisia Europeană cerea stabilitate legislativă pentru buna funcţionare a DNA şi ANI, instituţii cu rezultate remarcabile. De asemenea, cerea transparenţă în actul înfăptuirii justiţiei, accesul publicului la informaţiile judiciare. Parlamentarii îşi apără în continuare colegii suspectaţi de corupţie; nu renunţă la proiectul legii graţierii şi amnistiei şi nici la legea prin care aleşii să nu poată fi anchetaţi pentru corupţie. O altă bilă neagră va primi România pentru că Parlamentul îi apără în continuare pe parlamentari şi miniştri, nedând avize de percheziţii, reţinere, arestare sau de începere a urmăririi penale. De asemenea, majoritatea parlamentară, formată din PSD, UNPR, PC, menţine pe ordinea de zi legea amnistiei şi graţierii, pentru a-i scoate din puşcării sau pentru a-i salva de condamnare pe mulţi dintre parlamentarii cu dosare penale, clienţii politici, motiv pentru care Parlamentul va fi din nou criticat, aşa cum a fost în raportul din ianuarie anul acesta. Pe deasupra, majoritatea parlamentară nu ar renunţa nici la eliminarea modificărilor legislative care să îi apere de legile anticorupţie (modificările Codului Penal din decembrie 2013, făcute pe ascuns, la care s-a renunţat temporar după un imens scandal). Despre aceste intenţii de modificare a legilor anticorupţie, în ianuarie anul acesta, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, declara: “Amendarea grăbită şi netransparentă de către Parlament a Codului Penal, în decembrie 2013, a generat îngrijorare generală, fiind privită ca o atingere asupra sistemului anticorupţiei şi de integritate”. În ultimul raport intermediar, publicat în ianuarie 2014, aceste intenţii legislative ale Parlamentului României au fost criticate de Comisia Europeană, care recomanda aplicarea normelor ONU în materie de combatere a corupţiei. Potrivit Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (semnată de România) împotriva corupţiei, „toţi funcţionarii publici care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebui să intre sub incidenţa unor norme de incriminare a corupţiei şi a conflictului de interese”. INTERES. Programul misiunii MCV în România În perioada 1-3 aprilie, experţii misiunii MCV în România se vor întâlni cu: *ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc; * membrii CSM; *şeful ANI, Horia Georgescu; * procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi; * preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu; * procurorul general al României, Tiberiu Niţu; * şefa DIICOT, Alina Bica; * şeful Poliţiei, Petre Tobă; * reprezentanţi ai ANAF, ai Biroului de Recuperări; * alţi reprezentanţi ai instituţiilor implicate în înfăptuirea justiţiei şi în recuperarea daunelor sau în confiscarea averilor dobândite nelegal. PUNCTE: Ce nu au făcut parlamentarii noştri Cea mai „sângeroasă” întâlnire va fi cu membrii Parlamentului României, deoarece aleşii nu au respectat nici una dintre recomandările făcute de Comisia Europeană în ultimul raport de ţară din ianuarie 2014. Experţii îi vor întreba pe parlamentarii noştri despre “respectarea de către Parlament a independenţei sistemului judiciar”. Acest capitol cuprinde recomandările din ianuarie 2014, şi anume: „să nu existe excepţii de la aplicarea legilor privind incompatibilităţile, conflictele de interese şi averile nejustificate” şi aplicarea acestora „cu maximum de automatism” (Parlamentul nu a respectat pentru că nu i-a demis pe colegii Akos Mora şi Ştefan Bucur Stoica); „să se asigure că legile privind corupţia se aplică în mod egal tuturor cetăţenilor – hotărâri cu privire la cererile privind percheziţia, reţinerea şi arestarea parlamentarilor“ (Parlamentul nu a respectat această recomandare); „să se asigure că prin introducerea noului Statut al parlamentarilor se măreşte la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate automat” (recomandare nerespectată). Alte capitole de discuţii cu parlamentarii vor viza revizuirea Constituţiei şi amendamentele la Codul Penal. preluare: Romania Libera

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!