Premium
Vorba "hoţul strigă hoţii" a avut aplicare directă la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, asta după ce, foştii şefi ai instituţiei, intraţi în colimatorul unei jurnaliste specializată în lucrări plagiate, încercau să găsească în cazul acesteia date compromiţătoare, între care chiar posibile lucrări plagiate ale acesteia, se arată în rechizitoriul prin care aceştia au fost trimişi în judecată.
În acelaşi document procurorii DNA notează că Adrian Iacob, la data faptei chestor de poliție și rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Mihail Petrică Marcoci, la data faptei comisar șef de poliție și prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, şi-au folosit cunoştinţele tehnice deprinse în calitatea lor de ofiţeri de informaţii cu speranţa de nu lăsa urme sau probe în urma faptelor lor.
"Modalitatea în care urmau să fie transmise aceste mesaje, astfel încât să fie imposibilă identificarea autorului faptelor, a fost concepută de către Marcoci Petrică-Mihail, folosindu-se de cunoştinţele tehnice dobândite în calitatea sa anterioară de ofiţer de informaţii", se arată în dosarul transmis instanţei.
Foloseau aplicaţii publice dar cu elemente de cripatare, respectiv de securizare a transmisiei mesajelor, precum Whatsapp, Signal si Telegram., mai notează procurorii în dosar.
Cu toate acestea, cei doi au fost "serviţi" procurorilor DNA chiar de bărbatul instigat de cei doi să comită fapta de şantaj.
Bărbulescu Gheorghe-Adrian, "unealta" şefilor de la AI Cuza, este ofiţer de poliţie cu gradul de subinspector care absolvise cursurile Academiei de Poliţie în cursul anului 2018 şi care fusese angajat în acelaşi an cadrul instituţiei de învăţământ ca ofiţer debutant în urma demersurilor efectuate de inculpatul Iacob Adrian.
"Profitând de ascendentul pe care i-l dădeau relaţia de subordonare funcţională, diferenţa de vârstă şi de grad profesional, relaţia personală care se dezvoltase între ei şi recunoştinţa pentru oportunitatea de a continua să activeze în mediul universitar, în cursul lunii martie 2019 Iacob Adrian i-a cerut lui Bărbulescu Gheorghe-Adrian să îl ajute în demersurile care vizau partea civilă. Bărbulescu Gheorghe-Adrian a acceptat, iar în perioada care a urmat, contactele dintre cei doi s-au intensificat semnificativ", se arată în documentul transmis instanţei.
Procurorii DNA mai notează în documentul citat că "comunicările dintre cei doi se realizau folosind în mod exclusiv aplicaţii criptate, pentru a evita interceptarea comunicaţiilor. Astfel, Iacob Adrian i-a cerut iniţial lui Bărbulescu Gheorghe-Adrian să caute pe internet informaţii potenţial compromiţătoare la adresa părţii civile. Inculpatul Bărbulescu Gheorghe-Adrian a identificat mai multe articole de presă care făceau referire la activitatea părţii civile, le-a imprimat şi i le-a predat inculpatului Iacob Adrian", se arată în rechizitoriu.
Situaţia incredibilă petrecută la Academia de Poliţie, aceea că posibili plagiatori încercau să o acuze de plagiat chiar pe persoana care i-a prins cu mâţa în sac, a fost chiar ideea fostului rector Iacob.
"Pe de altă parte, Iacob Adrian a încercat să documenteze o eventuală suspiciune de plagiat în legătură cu lucrările publicate de partea civilă, urmând ca informaţiile să fie folosite pentru discreditarea acesteia. Iniţial, inculpatul Iacob Adrian i-a cerut inculpatului Bărbulescu Gheorghe- Adrian să identifice lucrările de licenţă şi disertaţie a (....) pentru a putea fi verificate antiplagiat, dar acesta din urmă a identificat doar cartea cu titlul (....), publicată de partea civilă şi care relua în esenţă teza de doctorat a acesteia. Întrucât lucrarea se prezenta sub forma unui fişier electronic de tip PDF care nu putea fi analizat de softurile antiplagiat deţinute de academie, Iacob Adrian i-a cerut lui Bărbulescu Gheorghe-Adrian să o transcrie în format Word", se arată în dosar.
