DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Inculpații din dosarul Belina au cerut ACHITAREA iar avocații lor au prezentat `POVEȘTI CU FINAL FERICIT` - TB a STABILIT luarea VERDICTULUI peste două luni

https://www.foxcrawl.ro/
Insula belina

Tribunalul București, a finalizat, marți seară, dosarul de mare corupție privind trecerea nelegală a Brațului Pavel și a insulei Belina de la Apele Române la Consiliul Județean Teleorman, caz în care sunt judecați fostul vicepremier al României Sevil Shhaideh, fost șef al CJ, Adrian Gâdea și directori de instituții.

La termenul de marți judecătorul Alexandru Bogdan Dari a ascultat pledoariile finale, pe parcursul cărora magistratul DNA a solicitat pedepse cu executare orientate către medium pentru toți inculpații iar avocații acestora achitarea clienților lor.

Nevinovății

Avocatul fostului șef CJ a explicat, marți, în fața fața instanței că clientul său nu se face vinovat de acuzațiile DNA, și că intenția sa a fost aceea ce a aduce un bun producător de finanțe în patrimoniul județului.

Concret, a explicat avocatul, nu poate exista un prejudiciu de vreme ce imobilele Brațul Pavel și insula Belina au rămas tot în patrimoniul statului.

„Nimeni nu a întrebat și mai ales nu a spus nimic. E vina lui Gâdea că a pus întrebări?

Procurorul pleacă în explicația sa despre patrimoniu pe o pistă total greșită. El se referă la patrimoniul societăților comerciale.

Patrimoniul societăților comerciale nu este niciodată aceeași cu patrimoniul public. Deci tot ceea ce se spune în rechizitoriu despre patrimoniu este inaplicabil.

Patrimoniul unei societăți comerciale are invariabil la baza niște prețuri, niște bani. La patrimoniul public imobilul nu are la baza niciun preț. A fost o trecere din spațiul public tot în spațiul public”, a spus apărătorul în fața instanței.

„Se spune că trecerea la CJ ar fi avantajat chiriașii recte CJ și mai precis Tel Drum.

În acești trei ani și jumătate și inclusiv când PSD avea 60 la sută DNA nu a reușit să spună că s-ar fi făcut ceva pentru acei chiriași.

Coșmeliile alea de acolo...nimeni nu a primit niciun aviz de intrare în legalitate, un act favorabil, nimic. Nimic.

Ce era închiriat acolo este luciul de apă. Suprafața e de trei sferturi din imobil. Investiția viza zona de plajă. Nu interiorul. Așa zisa insula și așa zisul brat erau trecute din domeniul public în domeniul privat la Comuna Seaca.

Este inadmisibil ca DNA să nu întrebe prefectul, care e cosemnatar al acestor acte. DNA nu a cercetat situații. A anchetat persoane”, a conchis apărătorului fostului șef al CJ Teleorman.

Abuzul fostului vicepremier nu este abuz

Avocata fostului vicepremier al României, Sevil Shhaideh, a explicat în fața instanței că modalitatea efectiva de comitere a pretinsei fapte nu s-ar încadra în tiparul faptei de abuz în serviciu, așa cum afirmă procurorii motiv pentru care clienta sa ar trebui achitată de către instanța de judecată.

„Achitați clienta. Fapta nu exista. Ma rezum la ceea ce reprezinta infracțiunea de abuz în serviciu.

CCR a stabilit prin doua decizii ce este în clar fapta de abuz. Se poate vorbi de abuz doar când vedem ca acel i. Care are o prerogativa sau o atribuție a încălcat aceste două noțiuni prevăzute de legi clare.

Trebuie sa vedem cum a definit parchetul fapta și cum a exprimat-o.

Dacă vedem modalitatea în care DNA a explicat fapta doamnei Shhaideh obsrrvam o lege din anul 2000 care nu prevede nicio atribuție în sarcina clientei mele.

E vorba de un dosar penal care nu conține niciun aspect penal ci aspecte exclusiv de sfera contenciosului administrativ.

Din patru articole reținute ca fiind încălcate după citirea lor observăm că niciunul nu are legătură cu atribuțiile clienții mele.

Ea, ca secretar de stat, coordona Direcția de administrație publică. Să o acuzi că ea a inițiat și perpetuat întocmirea unui act, dacă privim la atribuțiile necesare, tot este contrazis procurorul de legislația existentă.

Paguba în acest caz nici nu a fost creată și nici nu a venit cineva să o revendice.

Nu s-a constituit parte civila nici Anat și Mfp. Acele terenuri au plecat din bunul public al statului tot la bunul public al statului.

Vorbim de un buzunar mai mic. Deci unde este prejudiciul? Că banii au ajuns tot în buzunarul statului”, a explicat apărătorul lui Shhaideh.

După ascultarea ultimului cuvânt instanța a stabilit ca pronunțarea să fie dată peste două luni, respectiv în 24 martie, timp în care părțile să depună și în scris concluziile finale legate de caz.

Anterior avocaților și procurorul DNA a prezentat pledoaria finală în dosar iar la final a cerut pedepse cu executare pentru toți cei judecați.

Înainte de acest lucru inculpații din dosar s-au arătat toți dispuși, ca în eventualitatea unei condamnări, să execute muncă în folosul comunității.

Citește și: Cum s-a SCUZAT `ȘEFU`` și `BOSSU``Claudiu Manda în fața anchetatorilor DNA

Astfel, magistratul Direcției a reluat acuzațiile, a întărit probele pe care acestea se fundamentează și a ceurt pedepse medii pentru toți inculpații.

În cazul fostului vicepremier, judecat pentru abuz în serviciu, maximum de pedeapsă poate fi de 12 ani, dar magistratul DNA a cerut condamnarea acestuia la mediumul perioadeo de 5-12 ani.

Cu tunul pe inculpați

„Privind pe Sevil Shhaideh constatați că dincolo de orice îndoială rezonabilă fapta acesteia de abuz în serviciu a produs consecințe deosebit de grave, există și a fost pe deplin probată.

Privind pe Ionela Stoian observați că fapta ei de complicitate este de asemenea pe deplin dovedită.

Potrivit actului de sesizare sevil Shhaideh, functionar public cu calitate de secretar de stat în complicitate cu Stoian ionela a inițiat si fundamentat proiectul de hg 943 din 2013 prin care s-a aprobat transmiterea unor părți ale imobilelor insula Belina și brațul Pavel.

Citește și: AUTODETONAREA primarului din Bratovoești îl BAGĂ în CORZI pe Claudiu Manda

Ea știa că astfel încalcă atât articole din Constituția României dar și articole din legi.

Privind pe Ionela Stoian rezultă din probele din dosar că în calitate de director a Direcției juridice a MDRAT a încălcat cu bună știință procedurile și legile privind adoptarea de proiecte de lege.

Pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare aveți în vedere probele cu înscrisuri ridicate de anchetatori precum referatul de avizare din 22 septembrie, răspunsul oficial al MFP prin care se arată că nu se poate face transferul, răspunsul Ministerului Justiției, prin care se.mentiona ca schimbarea regimului juridic nu e posibila prin HG sau răspunsul ministerului mediului cea restituit neavizat proiectul de HG.

Arătăm că astfel cum a rezultat din probele din dosar a apărut necesitatea unui demers ce sa creeze impresia ca aceste bunuri imobile nu sunt în proprietatea publica a statului și ca pot fi înstrăinate.

Prin simpla eliminare a unei mențiuni tehnice s-a ajuns la actuala situație.

MJ a subliniat în 2013 că cele două bunuri sunt bazine hidrografice și că specificațiile lor sunt clar explicate de legile existente în vigoare”, a explicat magistratul DNA judecătorului de caz.

Subterfugii pentru CJ Teleorman

„Vorbim de aplicarea cu bună știință a unui subterfugiu ce a condus la această modificare de denumire pentru a se crea aparența posibilității de înstrăinare a acestor bunuri imobile.

Citește și: Clișeele' europarlamentarului Manda, DEMONTATE FIR CU FIR de DNA - Celelalte INTERCEPTĂRI arată...

Din modul de lucru rezultă că cele două au insistat pentru a produce acest efect de care au beneficiat beneficiari ulteriori.

Funcționarii care au fost martori au arătat cu claritate că acest transfer se putea face strict doar prin lege sau un act cel puțin egal cu cel care reglementa deja natura acelor imobile.

Toți funcționarii audiați au venit în fața instanței și au precizat că nu era posibil acest transfer prin actul normativ elaborat și introdus nelegal pe circuitul de către cele două inculpate.

Rezultă astfel că cele două inculpate cu act de decizie au acționat cu intenție directă și puteau și au prevăzut consecințele actelor emise și semnate.

Culpa trebuie exclusă și trebuie ca instanța să constate forma intenției directe cu care au acționar cele două inculpate.

Constatați că fapta de abuz al lui Gadea Adrian este dovedită de probele de la dosar.

Ca președinte al cj teleorman cu intenție a ajutat la fapta inculpatei Sevil Shhaideh a consfințit legalitatea actului invocat.

Acesta a ignorat existența extraselor de carte funciară și a coordonat înlocuirea acestora cu alte acte.

A făcut acest lucru pentru a trimite documentație nelegală ministerului mediului privind gravarea de sarcini a imobilelor.

Rezultă că acest proiect al CJ Teleorman a fost analizat și anterior de către Ministerul Mediului.

Concluzionăm că CJ Teleorman a înaintat cu bună știință documente privind natura grevării de sarcini a acelor două imobile. Cele două inculpate au făcut tot ce au putut pentru menținerea acestor erori”, a mai spus procurorul anticorupție.

Citește și: `DELICATEȚEA` PIETREI de MOARĂ ce atârnă la gâtul EUROPARLAMENTARULUI Claudiu Manda

Pedepse medii dar cu executare

„Privind individualizarea judiciară a pedepselor aveți în vedere periculozitatea infracțiunilor și gradul de risc al acestor infracțiuni.

Referitor la faptele din speță aveți în vedere cele menționate și rețineși că inculpații, prin conjugarea eforturilor, au urmărit trecerea acelor imobile în sarcina altor persoane.

Suntem de părere că a existat contribuție efectivă și că toți inculpații au profitat de functiile deținute prin încălcarea atribuțiilor ce le reveneau.

Arătăm că inculpații aveau funcții de conducere și prin atitudinea lor de folosire abuzivă a funcției în care au fost investiți, au lăsat practic să se înțeleagă că sunt aserviți intereselor private.

Având în vedere aceste considerente cerem condamnarea lui Gâdea la pedeapsa orientată spre mediul limitelor speciale și la fel pentru fapta de participație improprie la abuz în serviciu.

Pe Sevil Shhaideh vă solicităm să o condamnați la o pedeapsă orientată către medium pentru fapta de abuz în serviciu.

Interziceți fiecarui inculpat dreptul de alegere a acestora în funcții publice”, a solicitat marți procurorul DNA.

Dosarul de mare corupție în care fostul vicepremier al României, Sevil Shhaideh, este judecat pentru modalitatea în care Guvernul a trecut insula Belina și Brațul Pavel de la Apele Române la CJ Teleorman, a ajuns la final, iar instanța va asculta, marți, pledoariile finale.

Astfel, procurorul DNA, avocații și cei judecați vor vorbi în faa magistratului de la Tribunalul București si vor expune pe rând pledoariile finale

Citește și: DNA Intervenție de tip MAFIOT a lui Dragnea la un MARTOR al DNA...

Vicepremier tras la răspundere...

Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul "Belina", fiind acuzată de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Adrian Ionuţ Gâdea, la data faptelor preşedinte al CJ Teleorman; Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria; Rodica Guşă, asistent registrator la acelaşi birou.

Citeşte şi: EXCLUSIV! Colaborare DNA-DIICOT legată de fostul vicepreşedinte PSD Arad - Se cer interceptări şi ambientale din dosarul permiselor de port armă

Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din insula Belina şi braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Potrivit anchetatorilor, insula Belina şi braţul Pavel, fiind situate în albia minoră a Dunării, fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, astfel că nu puteau fi trecute în proprietatea unui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.