Avocata Ingrid Mocanu reacționează dur după ce procurorul general Augustin Lazăr a acuzat Lumea Justiției de „manipulare”. Totodată, Mocanu reproșează Guvernului României că „asistă pasiv la aceste atrocități”.
Nutriționista vedetelor DESFIINȚEAZĂ ultima fiță alimentară: 'Oare mi se pare mie?'
„Lazăr, întrebat de un reporter despre actele de torționar comise, susține că este ”manipulare” și ”campanie electorală”. Ulterior, se constată că el era cel care participase la acele înfiorătoare acte de tortură la adresa dizidentului Filip.
Campanie electorală? Zău? Nu știam că procurorii generali sunt în campanie.
Manipulare? Chiar și el a recunoscut imediat că a fost părtaș la acele atrocități. Minciuna rostită cu seninătate de acesta, la fel ca cea de la data devoalării protocolului semnat de el, cu ”Doamne Dumnezeule” este a doua natură a lor, a torționarilor.
Nu el a făcut, un judecător, o ”onorată instanță” a comis ceea ce am văzut cu toții înfiorați. A dormit liniștit și a mâncat pensie grasă și acel ”magistrat”... la fel ca Lazăr. Senin și obraznic!
Cu Lazăr, cu fiica procurorului Lascu, cu fiica securistului Prună, cu procurorul comunist Macovei, cu consilierul Anei Pauker - Șora, am clădit noi democrația? Și așa vrem să rămână stând cu mâinile în sân?
În timpul ăsta, marele Guvern al României asistă pasiv la aceste atrocități și împarte pliante în care spune nimic. Blestemul pentru distrugerea vieților acelor oameni cu adevărat liberi ne-a ajuns pe toți, ca neam.
În loc să le ceară iertare în genunchi tuturor acelor martiri, pentru rolul ”magistraților” în instaurarea și menținerea dictaturii, urlă scelerat pe străzi și prin CSM-uri, protestează pe trepte și încasează salarii babane, continuând fără jenă epopeea lui Taica Lazăr... nu toți, desigur, dar suficient de mulți.
Sunteți responsabili colectiv de durerea acestui neam, băi ”magistrați”!”, scrie Mocanu pe Facebook.
Potrivit luju.ro, numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști și deținuți politici, Iulius Filip, care a fost condamnat în 1981 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru că i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și pentru că și-a exprimat printr-i scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă poloneză ”Solidaritatea”. Executarea pedepsei a început pe 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987, iar în această perioadă Iulius Filip a încercat de două ori să fie eliberat condiționat, dar tot de două ori a fost refuzat, printre factorii de decizie numărându-se și procurorul Augustin Lazăr, în calitate de șef al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată de la Penitenciarul Aiud.
Procurorul general, Augustin Lazăr, susține că nu poate confirma aspecte concrete referitoare la disidentul anticomunist Iulius Filip, a cărui liberare condiționată din penitenciarul Aiud ar fi refuzat-o în 1985, în calitate de șef al comisiei de punere în libertate, potrivit luju.ro.
Precizările lui Augustin Lazăr:
Având în vedere relatările din mass-media referitoare la activitatea desfășurată de domnul Augustin Lazăr în calitate de procuror membru al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, precum și solicitările mass-media în sensul de a clarifica anumite aspecte, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:
În perioada 1985 – 1986, am activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care am îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare condiționată.
Contrar afirmațiilor lansate de unele instituții de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969:
– îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și
– inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară.
Pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătorești definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiționată se trimiteau instanței de judecată competente a hotărî, persoanele condamnate putându-se adresa instanței de judecată și în cazul unor constatări negative ale Comisiei.
Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum și imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătorești emise în cauza respectivă) care să probeze situația evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă.
Instituția liberării condiționate este reglementată similar și în prezent (art. 99 și următoarele din Codul penal și, respectiv, art. 587 din Codul de procedură penală).
Comentează