Inscripţionarea monumentelor de for public se realizează în limba română, limba unei minorităţi naţionale, după caz, şi o limbă de circulaţie internaţională, prevede un amendament la proiectul legislativ privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2023 pentru modificarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, adoptat luni de Senat, conform Agerpres.
"Proiectul de act normativ vizează, printre altele, modificarea şi completarea Legii monumentelor de for public nr.120/2006, în sensul utilizării terminologiei unitare cu privire la monumentele de for public, corelarea cu prevederile Legii nr.500/2004 şi ale Codului Administrativ prin instituirea obligativităţii inscripţionării monumentelor de for public în limba română şi, când este cazul, şi în limba unei minorităţi naţionale, conform legii, sau într-o limbă de circulaţie internaţională", precizează raportul suplimentar la proiect, întocmit de comisia de specialitate.
De asemenea, potrivit textului legislativ, în cazul în care plăcile comemorative se referă la personalităţi, momente sau evenimente istorice, clădiri demolate ce au legătură cu o minoritate naţională, acestea se inscripţionează obligatoriu şi în limba minorităţii respective.
Potrivit altui amendament admis, "monumentele de for public edificate anterior anului 1989 pe terenuri aflate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi în proprietatea persoanelor juridice de drept privat beneficiază de un drept de folosinţă cu titlu gratuit pe durata existenţei acesteia".
Iniţiatorul precizează că acest amendament propune reglementarea situaţiei juridice a monumentelor de for public edificate anterior Revoluţiei române din 1989 pe terenul ce aparţine în prezent unor persoane juridice de drept privat, în contextul în care "acestea tind la înlăturarea monumentelor de pe amplasamentul actual prin solicitarea unor sume de bani cu titlul de lipsă de folosinţă asupra imobilului teren".
Senatul este prima Cameră legislativă sesizată.
Comentează