Premium
Forumul Judecătorilor a încercat să anuleze o hotârâre nefavorabilă. într-un proces cu Inspecţia Judiciară, printr-un demers cel puţin fantezist.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (FJR) a suferit o înfrângere pe linie în faţa Inspecţiei Judiciare (IJ), într-un proces început anul trecut. Curtea de Apel Craiova a respins marţi, 9 iulie, recursul FJR împotriva deciziei din martie a Tribunalului Mehedinţi, care a dat dreptate IJ.
Aşa cum STIRIPESURSE.RO scria în ianuarie, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a dat în judecată Inspecţia Judiciară, pe două chestiuni care ţin de Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Scopul final era însă altul, fără legătură cu subiectul iniţial al litigiilor: sesizarea Curţii de Justiţie a a Uniunii Europene şi a Curţii Constituţionale a României cu OUG 77/2018, act normativ prin care s-a stabilit interimatul la conducerea Inspecţiei Judiciare. Povestea litigiilor este una presărată cu acţiuni care conduc inevitabil la concluzia că reclamanţii, deşi magistraţi, se apropie periculos de comiterea unui abuz de drept.
- CITEȘTE ȘI: Dovedit științific: Planta-minune pentru creier. Crește performanțele intelectuale cu până la 75%
Forumul Judecătorilor a trimis Inspecţiei Judiciare (IJ) două solicitări pe Legea 544/2001, după care, nemulţumită de răspuns, asociaţia a dat în judecată IJ. Prin cererea de chemare în judecată, FJR a solicitat instanței „obligarea pârâtei să comunice informaţiile solicitate pin cererea înregistrată sub nr. 6582/IJ/264P/CIPRMM/2018”, susţinând în motivarea solicitării că prin răspunsul din data de 27.09.2018 al Inspecţiei Judiciare nu au fost indicate motivele pentru care termenul obișnuit, de 10 zile, nu poate fi respectat, apreciind că a fost o vădită încercare de tergiversare a soluţionării cererii şi că de fapt constituie un refuz tacit care deschide calea atacării în faţa instanţei de contencios administrativ. Ulterior, FJR a invocat mai multe excepţii ce au fost respinse de instanţele de judecată.
Procesul a fost mutat de la Tribunalul Olt (un fief al FJR) la Tribunalul Mehedinţi, instanţă care a respins în luna martie cererea de suspendare a judecăţii cauzei, a respins cererea de sesizare a CJUE, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării, respingând astfel acţiunea formulată de FJR.
Tribunalul Mehedinţi a dispus respingerea cererii formulate, arătând în cuprinsul sentinţei că Inspecţia Judiciară în interiorul termenului de 30 zile, şi-a îndeplinit obligaţia de a-i comunica Forumului Judecătorilor răspunsul la relaţiile solicitate, apreciind că "cererea introductivă este rămasă fără obiect, iar supozițiile reclamantei referitoare la existenţa/inexistența unor acte administrative date în temeiul legii sau nemulţumirile faţă de răspunsul primit sunt străine de natura pricinii şi nu pot fi analizate de instanţă". De asemenea, instanţa a reţinut că nu este inclusă niciunde în conţinutul textului legal obligaţia de a preciza motivele „temeinice” pentru care răspunsul la informaţiile solicitate nu poate fi comunicat în termenul de 10 zile, ci doar obligaţia înştiinţării în scris a solicitantului că răspunsul va fi comunicat în interiorul termenului de 30 zile, obligaţie ce a fost îndeplinită.
Folosindu-se de această acţiune vădit neîntemeiată, Forumul Judecătorilor a atacat întâmpierea depusă de Inspecţia Judiciară, pentru a contesta calitatea legală a şefului instituţiei, Lucian Netejoru. Astfel, FJR solicită sesizarea CJUE şi CCR în virtutea faptului că desemnarea interimatului la conducerea IJ prin OUG încalcă un dreptul constituţional al CSM. Tribunalul Mehedinţi a respins pe linie toate aceste solicitări ale FJR.
Împotriva acestei hotărâri, FJR a declarat recurs, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să schimbe în tot sentinţa atacată, în sensul admiterii acţiunii. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Printr-o manevră sub limita prestigiului de magistrat, reprezentanţii FJR au solicitat Curţii de Apel Craiova renunţarea la judecată. Potrivit Codului de procedură civilă, dacă renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
Demersul de renunţare la judecată arată clar că FJR nu urmărea să îşi apere un drept, ci acuza neîntemeiat ca să poata sesiza Curtea de Justiţie a UE, ceea ce reprezintă în sine un abuz de petiţionare. În momentul în care a devenit clar că manevra nu va avea succes în instanţă, FJR a trecut la limitarea pierderilor, la o tentativă de a evita generarea unei decizii judecătoreşti definitive care să arate exact opusul celor susţinute de asociaţie. „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe” – este definiţia abuzului de drept Codul de Procedură Civilă. O definiţie care se apropie periculos de mult de situaţia în care se află FJR.
Curtea de Apel Craiova a respins demersul FJR de retragere a cererii de chemare în judecată, a respins recursul asociaţiei şi a respins cererea de sesizare a CCR.
