Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

INTERVIU cu șeful AEP: Noutăți despre alegerile din 2016

AEP

Alegerile din 2016 ar putea sa aduca o noutate in Romania: informatizarea prezentei la vot. Intr-un interviu pentru stiripesurse.ro, presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, explică noul sistem. Totul depinde de voința politică din Parlament.

Stiripesurse.ro: Care sunt principalele vulnerabilități ale sistemului electoral în Romania? Cum pot fi eliminate?

Ana Maria Pătru: Aș aprecia că principala vulnerabilitate a sistemului electoral din România este reprezentată de lipsa unității legislative la nivel de organizare a proceselor electorale. Se resimte lipsa unui cod electoral, în sensul de act unic care să reglementeze aceeași procedură pentru toate procesele electorale din România. Neavând o legislație unitară, nu facem decât să tratăm inegal și insuficient diversele tipuri de vulnerabilități care apar, inerent, cu ocazia fiecărui scrutin. Existența unui cod electoral, așa cum el a fost cerut de Autoritatea Electorală Permanentă, dar și recomandat de Curtea Constituțională și de Comisia de la Veneția, ar trata la nivel de sistem aceste probleme care apar odată cu evoluția societății.

Vă rugăm să explicați proiectul  informatizării secțiilor de vot astfel încât să înțeleagă despre ce este vorba și cetățeanul cel mai puțin familiarizat cu AEP și cu legislatia electorală.

Proiectul informatizării secțiilor de votare pare să prindă viață din moment ce el a fost inclus de Parlament în prevederile Legii alegerilor locale sub numele de “Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal”. Acest proiect, propus de Autoritatea Electorală Permanentă și realizat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, prezintă avantaje pentru toți cei implicați în procesele electorale. Alegătorii vor beneficia de o procedură mai simplă și mai rapidă pentru exercitarea dreptului de vot, iar politicienii nu vor mai avea motive să se îndoiască de legalitatea votului.

Când intră în secția de votare, fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Acesta înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în copia de pe lista electorală permanentă sau copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

- persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

- persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale;

- persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare;

- persoana care s-a prezentat la vot este omisă din copia de pe lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;

- persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

Ați arătat ce rol are sistemul informatic în cazul în care alegătorul nu figurează în copia de pe lista electorală permanentă sau copia de pe lista electorală complementară. Președintele secției de votare mai are vreun rol în asfel de situații?

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:

✓ opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale;
✓ îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare;
✓ îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art.18 alin.(1) din lege;
✓ înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din copia de pe lista electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective şi nu face parte dintre persoanele prevăzute la art.18 alin.(1) din lege; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în copia de pe lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din copia de pe lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea VOTAT;
✓ permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea VOTAT.

Ce garanții puteți prezenta că acest sistem nu ar putea fi folosit în scopuri ilegale, precum influențarea rezultatului alegerilor?

Cred că principala garanție este dată chiar de denumirea sistemului: “Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal”. Este vorba despre un sistem care va preveni ilegalitățile, și nu unul care le va constata. Faptul că acest sistem va funcționa în toate secțiile de votare organizate la fiecare tip de alegeri, dar va fi administrat centralizat, mă determină să cred că va permite actorilor politici, mass-media și alegătorilor să aibă o imagine clară asupra a ceea ce se întâmplă în fiecare secție de votare. De asemenea, sistemul va fi unul supus controlului și auditului oricărui actor politic interesat în a avea garanția că interesele sale nu sunt afectate.

Ce garanții au alegătorii că datele lor personale vor fi protejate?

Securitatea bazei de date și implementarea cerințelor tehnice necesare pentru protejarea datelor cu catacter personal va fi realizată de STS, accesul persoanelor neautorizate la aceste date fiind interzis conform legii.

Care sunt beneficiile acestui sistem, din punctul de vedere al AEP?

Beneficiile sistemului sunt:

- creșterea transparenței procesului de votare;
- anularea tentativelor de vot ilegal de tipul votului multiplu sau vot fără a avea dreptul legal;
- creșterea vitezei procesului de votare;
- monitorizarea orei de deschidere dar și de închidere a secțiilor de votare;
- monitorizarea în timp real a prezenței la vot la nivelul fiecărei secții de votare.

Totodată, acest sistem va permite o comunicare mult mai rapidă între birourile electorale și transmiterea aproape instantanee a deciziilor Biroului Electoral Central către birourile electorale ale secțiilor de votare.

Acest sistem poate elimina cu certitudine vreo metodă de fraudă electorală?

Întrebarea dumneavoastra presupune că în România discutăm în mod curent despre fraudarea alegerilor prin diverse metode. Or, luând în calcul deciziile birourilor electorale centrale în acest sens, decizii întemeiate pe textul legii, pot spune că frauda electorală în țara noastră este un fenomen rar întâlnit, manifestat în câteva localități la alegerile locale. Pot spune că ține mai mult de specularea unor disfuncționalități ale activităților derulate de birourile electorale organizate în acele localități.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va eficientiza cu siguranță întreg procesul electoral și va contribui la eliminarea acestor disfuncționalități, descurajând în același timp și tentativele de fraudare a procesului electoral.

Care au fost cele mai frecvente metode, identificate de AEP, de fraudă electorala, la cele mai recente runde de alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale?

Așa cum am spus și mai sus, frauda electorală nu este un fenomen de mare amploare. Este reprezentată de acțiuni izolate, manifestate mai ales cu ocazia alegerilor locale. Aveți drept dovadă, în acest sens, deciziile birourilor electorale centrale de anulare a unor alegeri în câteva localități. Nu avem nicio decizie de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă electorală la alegerile generale naționale pentru Președinte, Parlament, Parlament European, referendumuri naționale.

Când trebuie pornită cel mai târziu informatizarea secțiilor de vot astfel încât să poată să funcționeze la alegerile locale din 2016?

Informatizarea sectiilor de votare este un proces care pentru AEP a început deja de la momentul derulării, în 2010-2011, a patru proiecte pilot în acest sens. Pentru ca sistemul să fie funcțional la alegerile locale din 2016, este necesar ca la 1 iunie 2015, cu un an înainte de alegerile generale locale din 2016, să existe legea publicată în Monitorul Oficial al României și sumele de bani necesare alocate către STS și AEP.

Câți oameni trebuie să instruiască AEP pentru acest lucru?

E nevoie ca minimum 30.000 de persoane să fie instruite pentru a fi operatori ai sistemului. Însă procesul de instruire trebuie extins și către persoanele care vor deține calitatea de președinte și locțiitor de președinte de secție de votare.

Care sunt costurile estimative ale intregului proces de informatizare a secțiilor de vot?

La momentul actual, trebuie purtate discuții aplicate și cu reprezentanții STS și ai INS pe acest subiect. După aceea aș vrea ca, împreună, să susținem un punct de vedere unitar și o cifră bine fundamentată pe acest subiect, iar STS va avea un cuvânt de spus în ceea ce privește valoarea estimată pe acest proiect.

Din punctul de vedere al AEP, ce condiții trebuie întrunite pentru votul electronic și/sau votul prin corespondență si la ce rundă de alegeri ar putea fi implementat un asemenea sistem?

Ambele tipuri de vot trebuie văzute ca posibile alternative la votul clasic în perimetrul securizat al secției de votare. Decizia va aparține Parlamentului. Un alt lucru de care trebuie să se țină seama este faptul că alegătorii trebuie să conștientizeze că este necesar să își manifeste voința pentru metoda de vot alternativ ce va fi aleasă, cu o anumită perioadă de timp înaintea alegerilor, prin parcurgerea unui proces de înscriere.

Parlamentul ar trebui sa aibă o dezbatere serioasă pe ambele tipuri de vot alternativ și să încerce să adopte soluția cea mai fidelă interesului alegătorilor.

Care sunt punctele slabe si care sunt punctele forte ale acestor sisteme?

Există o întreagă literatură în acest sens. Dacă ar fi să mă rezum la principalul punct slab, ar fi acela al lipsei de securitate în ceea ce privește secretul votului. Mai precis, nu vom avea niciodată garanția faptului că respectivul vot chiar aparține alegătorului care a solicitat plicul prin poștă sau accesul în sistem pentru votul prin internet.

Punctul forte ar fi acela că probabil prezența la vot ar spori, alegătorii putând mai lesne să participe la alegeri. Practicile altor state în materie nu pot fi transferate automat în procesele electroale din România, fiind necesară atât o largă dezbatere cât și campanii de informare a cetățenilor.

De ce ar mai fi nevoie pentru ca sistemul electoral din România să fie unul cu adevărat modern?

La această întrebare voi răspunde simplu: COD de PROCEDURI ELECTORALE!

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.