Rareș Petru Achiriloaie este un tânăr diplomat și cu-fondator al Asociației Tinerilor din Administrația Publică – ATAP, prima comunitate a tinerilor profesioniști din sectorul public românesc. În cele ce urmează, am discutat cu Rareș despre această organizație, precum și despre parcursul și motivația profesională a tinerilor din administrația publică.
Care a fost parcursul dumneavoastră profesional, pe larg?
Înainte să încep activitatea profesională, am studiat în Regatul Unit și în Franța. Am absolvit studiile de licență în politică și relații internaționale la SOAS, University of London, timp în care am petrecut și un an la Sciences Po Paris (Institutul de Științe Politice din Paris). Între timp, am făcut și un masterat în comunicare și relații publice la Școala Națională de Științe Politice și Administrative.
Pe urmă, am venit să fac un internship la Guvernul României. Fusesem respins doi ani la rând din programul de internship al guvernului, dar a 3-a încercare a fost cu noroc, cum s-ar spune. De atunci, sunt aici, în București.
Am lucrat la Ministerul Tineretului și Sportului, la Camera Deputaților, la Ministerul Antreprenorialului și Turismului și la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, unde am fost directorul de cabinet al ministrului. În 2022 am promovat concursul de admitere în Corpul Diplomatic și Consular al României și, de la începutul acestui an, lucrez în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Cât de mult v-au ajutat studiile în activitate?
Eu sunt de părere că studenția are beneficii mult mai extinse decât pregătirea teoretică pentru carieră, propriu-zisă. Da, îți oferă o bază sănătoasă dacă parcursul tău profesional va coincide cu domeniul studiat (nu este mereu cazul). Dar, dincolo de asta, te responsabilizează și te învață, ca tânăr adult, să gândești, să te adaptezi, să te organizezi și să prioritizezi, să te orientezi singur într-un mediu competitiv, etc. Are un rol foarte important pentru ceea ce noi numim life-skills. Cel puțin, așa a fost în cazul meu.
Am plecat din Brașov în Londra, dintr-un oraș mic și cochet în metropola care este capitala Regatului Unit, unul dintre cele mai cosmopolite orașe din lume. Caută chirie, înțelege modul de viață și, mai în glumă sau mai în serios, învață să te uiți în partea opusă când treci strada. Totul foarte repede, pentru că încep și cursurile. Privind în urmă, pot spune că a fost un șoc cultural și, totodată, un șoc educațional. Abordarea academică și modul de învățare erau total diferite față de ceea ce eram obișnuit și mi-a luat cam un semestru să mă calibrez la cerințele lor. Pe urmă, sunt multe similarități între viața de student și viața de adult. Ai termene la eseuri așa cum ai și termene în activitatea profesional. Ai perioade mai intense în vremea sesiunilor, așa cum se întâmplă poate și la birou după perioada vacanțelor. Exemplele pot continua și cred că aici este rolul foarte important al studenției, dincolo de cărți, eseuri și examene.
Așadar, din perspectiva mea personală, studiile m-au ajutat enorm. Mai ales ca experiență în sine, dar și ca bază teoretică pentru activitatea mea curentă în cadrul Ministerului de Externe. Sunt unul dintre cei norocoși care chiar au șansa de a pune în practică ceea ce au învățat.
Tinerii cu profil similar preferă calea privatului, fie ca antreprenor, fie în multinaționale. Care este motivația pentru care ați ales o carieră în serviciul public?
Nu am avut tragere pentru antreprenoriat în sensul clasic al termenului și automat, cred că nici calea multinaționalelor nu mi se potrivea. Asta mi-am dat seama chiar după liceu. Înainte să plec la studii în străinătate, am făcut și doi ani de licență în administrarea afacerilor (în limba engleză) în România. A fost o experiență constructivă pentru că mi-am consolidat mai multe cunoștințe de economie și, mult mai important, mi-am dat seama că nu e pentru mine. Am renunțat și m-am îndreptat către ceea ce a fost doar o pasiune, dovedindu-se ulterior vocație – științele politice.
Motivația mea profesională este destul de abstractă. Nu vine în totalitate dintr-o dimensiune financiară (deși este importantă), motiv pentru care nici nu mi s-a potrivit domeniul afacerilor, aș spune, unde profitul este suveran. În schimb, satisfacția pe care am simțit-o atunci când am contribuit la un proiect, o politică publică sau o Lege trecută în Parlament, cu șanse reale de a contribui cu ceva pozitiv în societatea noastră, este greu de descris în cuvinte. Pe scurt, motivația mea este obiectivul nostru comun, dorința noastră, a tuturor, de a trăi și de a face parte dintr-o societate sănătoasă. Mă bucur să-mi aduc aportul și încerc să-mi fac treaba cât mai bine. Ca diplomat, satisfacția profesională este cu atât mai mare cu cât îți reprezinți, literalmente, țara.
Credeți că tinerii pot juca un rol important în instituțiile publice?
Sunt absolut convins că tinerii români pot juca un rol important în instituțiile publice, atât timp cât li se va acorda șansa să o facă. Avem foarte multe exemple, atât politice cât și administrative, atât la nivel de execuție cât și la conducere, cu tineri extrem de bine pregătiți și dedicați. Avem inclusiv miniștri tineri la energie și la cercetare, miniștri care livrează. De asemenea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, cred că este cel mai tânăr din istorie în funcția asta.
Dincolo de dimensiunea politică și numirile pe linii de partid, sunt și mulți tineri bugetari, fie ei funcționari sau nu, care deși nu ies în evidență (nu acesta e rolul lor), își fac treaba exemplar. Vă asigur că pe orice proiect important din țara asta, fie că vorbim de aderarea României la OCDE sau autostrada Moldovei, indiferent de instituție sau domeniu, lucrează și contribuie semnificativ cel puțin un tânăr.
Însă, statisticile la nivel macro nu sunt foarte fericite. 45% dintre funcționarii publici (adică aproximativ 70 de mii de bugetari), au peste 50 de ani. Nu că ar fi o problemă critică acum, dar trendul este unul de îmbătrânire. Tinerii absolvenți de universități preferă să meargă în privat pentru că la nivelul acesta de pregătire sunt salarii mai mari, beneficii mai multe și condiții de lucru mai atractive. Aici este o problemă.
Dacă vrem un sector public eficient, trebuie să avem oameni bine pregătiți, oameni pe care îi atragi cu o siguranță financiară și condiții de lucru pe măsură. Am exemple de tineri cu masterat și 5 ani experiență în sectorul public, tineri inteligenți care au abilități demonstrate, care lucrează la instituții publice centrale în București pe venituri de 3000 de lei lunar (da, înainte să întrebați, sunt incluse și sporurile și nu există ore suplimentare). Vrem o țară ca afară? Să ne uităm la salariile funcționarilor din SUA (unde a lucra în serviciul public este un motiv de mândrie), din Franța, sau chiar în Europa de Est, în Cehia sau Estonia.
De ce era nevoie de o asociație a tinerilor din sectorul public și care sunt obiectivele pe termen lung ale asociației?
Tinerii din sectorul public au foarte puține oportunități de interacțiune profesională în afara domeniului de activitate sau a instituției din care fac parte. Dacă ești tânăr jurist la Ministerul Transporturilor, spre exemplu, nu vei cunoaște prea mulți oameni din alte instituții, cu atât mai mult cu alți tineri cu o mentalitate similară. De cele mai multe ori, persoanele din conducere sunt cei care reprezintă instituția la nivel interinstituțional sau cu reprezentanții din mediul privat, respectiv societatea civilă. Statistic, în conducerile instituțiilor sunt puțini tineri.
În același timp, un tânăr funcționar care lucrează în Ministerul Educației poate să se confrunte cu aceleași provocări profesionale precum un coleg de la Ministerul Economiei, pe anumite proiecte. Unul a găsit o soluție, iar la celălalt poate va mai dura o lună sau două pentru a ajunge la aceeași concluzie. Însă, cei doi nu vor interacționa niciodată, pentru că nu au platforma necesară. Aici este esența Asociației Tinerilor din Administrația Publică. Vrem să ne cunoaștem între noi și să facem schimb de know-how. Vrem să avem fim mai eficienți în activitatea noastră și să lucrăm împreună, spre binele public, atunci când situația o cere.
Viziunea noastră se bazează pe 4 obiective principale, asumate statutar:
1. Inovarea și eficientizarea manierei de lucru din instituțiile publice locale și centrale, în interesul public;
2. Dezvoltarea dialogului și a interacțiunilor profesionale în interiorul aparatului bugetar românesc;
3. Atragerea tinerilor români, prin informare și exemplificare pozitivă , spre o carieră în administrația publică;
4. Ridicarea gradului de cunoștințe administrative și civice la nivelul societății românești.
În perioada următoare sperăm să ni se alăture cât mai mulți tineri profesioniști din sectorul public. Cei interesați se pot înscrie prin intermediul website-ului www.atap.ro. Avem criterii puține, dar clare. Membrii noștri au vârsta cuprinsă între 21 și 35 de ani, studiile superioare finalizate, lucrează sau au lucrat într-o instituție publică sau o organizație internațională și, nu în ultimul rând, au avut un parcurs profesional notabil.
Pe termen lung? Nu vrem să reformăm, nu vrem să revoluționăm. Vrem doar să ne facem treaba și să ne aducem aportul la dezvoltarea societății noastre, lucrând împreună.
Comentează