Premium
Mohammad Murad, unul dintre cei mai cunoscuți milionari ai României, a acordat un interviu în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO. Murad a vorbit despre patriotism și naționalism, deși este din Liban. A abordat subiecte sensibile, dezvăluind discuții private cu premierul Ludovic Orban, dar a abordat și teme în care puțini au curajul să se bage: interferențele ambasadorului SUA în România în viața politică, precum și modul în care Florian Coldea a băgat spaima în afaceriști, politicieni și judecători.
Cristi Șelaru: Ați ajuns cunoscut pentru afaceri, dar și pentru prietenia cu Rareș Bogdan. El a lăsat presa și a ajuns europarlamentar, fiind unul dintre liderii cei mai apreciați în politica de dreapta. Dumneavoastră candidați la nivel local, duminică, pe 27 septembrie, pentru funcția de primar al Mangaliei. Cum îl vedeți pe politicianul Rareș Bogdan?
Mohammad Murad: Când apare o conjunctură nouă, apar și păreri și gândiri noi. Rareș este o persoană. Așteptam, după ce intră în politică, de la un ziarist de succes, să schimbe lucrurile. Am pariat că se va schimba și va fi altă persoană. M-a surprins total că este mult mai responsabil, mult mai atent cu prietenii, mult mai fidel și loial cu oamenii pe care și i-a asumat în viață. Nu credeam că are această capacitate, dar m-a surprins că este foarte echilibrat. A zis că nu va veni în Mangalia pentru a susține actualul primar, de la PNL, pentru că este prieten cu Murad.
Are defecte suficiente, dar are și multe lucruri necunoscute. Este foarte săritor. Suntem mai mult decât prieteni, suntem foarte apropiați. Nu avem nimic de ascuns unul față de altul.
Cristi Șelaru: V-a cerut Rareș Bogdan să intrați în PNL?
Mohammad Murad: Ăăă, nu m-a rugat. Avem planuri comune. A fost o idee și chiar e în picioare, să știți. Dar, i-am spus: cu condiția să gândim altfel. Să avem planurile clare, transparente, într-o direcție foarte clară.
Cristi Șelaru: Este posibil un tandem președinte-premier între Rareș Bogdan și Mohammad Murad în 2024?
Mohammad Murad: Eu zic că noi doi ne completăm perfect. În 2024 să facem un tandem, eu cu Rareș Bogdan… Da. Dar, poate nu o să fac neapărat cu dânsul. Amândoi vrem să lăsăm ceva în urmă, să știți. Avem multe lucruri în comun. Nu avem niște aere. Eu am dovedit că pot să las niște fapte în spate, iar el a dovedit că poate să nu fie lacom să ajungă la putere ca să facă avere. Rareș Bogdan este un tip sătul, să știți. Mulți spun de el că bani și nu știu ce. Nu! Rareș, dacă are cât îi trebuie, nu mai mult, îi e de ajuns.
Cristi Șelaru: Când i-ați făcut reproșuri lui Orban, ați discutat și cu Rareș Bogdan?
Mohammad Murad: Niciodată! Niciodată nu mă consult cu Rareș, cu nicio persoană ce să spun. Rareș Bogdan nu îmi dă mie agenda lui, nici eu lui. Suntem prieteni, dar fiecare decide ce să spună. Să îmi spună ce să spun, nu a fost cazul.
Cristi Șelaru: V-a dat vreun sfat Rareș Bogdan?
Mohammad Murad: Mi-a făcut niște mici observații. Crede mult în mine. I-am zis: la 1 iunie, la anul, să deschid stațiunile turistice pe sud, de mână cu tine. Pentru că declarația pe care a făcut-o el, că suntem prieteni, vreau să arat la oameni că știe să alege oamenii.
I-am spus și lui Rareș: nu am nimic cu Chițac, dar garantez că, după 4 ani, dacă va ajunge primar, avem mare noroc dacă va rămâne Constanța așa cum e acum. Ambii, și Chițac și Făgădău, sunt un ghinion al constănțenilor.
Cristi Șelaru: Ce părere aveți despre președintele Klaus Iohannis?
Mohammad Murad: El are o funcție și e o persoană. Nu trebuie să mai așteptăm totul de la conducerea centrală. Eu niciodată nu am așteptat de la stat să mă ajute cu ceva. Dimpotrivă! Cel mai mare ajutor este că m-a lăsat în pace. Nu mai avem 1.000 de controale, nu ne mai vin mascați, nu mai avem dosare.
Cristi Șelaru: Mi-ați spus că ascultați aproape numai muzică românească. Paraziții au o piesă, ”Dacă aș fi pentru o zi președinte”. Ce ați face, dacă ați fi pentru o zi președinte?
Mohammad Murad: Dacă aș fi pentru o zi președinte? Prima chestie pe care trebuie să o facă un președinte normal trebuie reașezarea statului român.
Primul semnal pe care l-aș da la oameni, m-aș duce între ei, în piață, pe stradă, în centrul vechi, aș arăta că sunt om, că sunt unul dintre ei. Mă comport normal, nu am 1.000 de oameni în jurul meu, totul destins.
Dar, nu îmi ajunge doar o zi. Vreau mai multe.
A doua zi aș spune așa: aș anunța un program pentru România care se bazează pe două ramuri. Una materială și una morală. De acum încolo vom împrăștia numai iubire, bucurie, fericire, în care contează mult cum trebuie să se simtă o națiune. Toți avem un loc în România. Nu aș spune de PSD, de ciuma roșie, nu aș spune de PNL că sunt niște aroganți. Nu! Eu aș spune că sunt la distanță egală de toți românii, și mic, și mare. Aș transmite energii pozitive. Eu, ca președinte, nu aș spune că sunt mare luptător împotriva PSD, împotriva PNL. Nu! Declar public că dușmanul meu numărul 1 va fi sărăcia. Voi lupta împotriva sărăciei!
Când omului îi e foame, are dreptul la orice. Că ne place, că nu ne place… Când copilul plânge de foame și nu are lapte, nu are haine, nu trebuie să îi dai cultură, teatre, politică, multinaționale, el nu înțelege, ci îi dai mâncare.
A treia zi m-aș duce într-o zonă pe care o consider locomotiva societății românești, fiecare pe profilul ei. Că este Academia Română, că este Uniunea Scriitorilor, la oameni de succes. Mă duc la ei. Dacă nu am simboluri, ce fac? Tu, ca scriitor, ai rolul tău. Luptător în România nu înseamnă că trebuie să fie doar cei care au armă. Luptător este și cel care are pixul, cuvântul.
A patra zi, dacă tot am ales capitalismul, m-aș duce la oamenii de afaceri români care se chinuie, le-aș strânge mâna, le-aș mulțumi, i-aș da fiecăruia o diplomă din partea României pentru ce fac ei pentru România, apoi le-aș spune că ”avem nevoie de voi mai mult ca niciodată. Până acum au fost războaie și a fost nevoie de generali, de colonei, de soldați, acum e nevoie de voi, voi sunteți soldații armatei române și ai economiei naționale, voi sunteți baza”. I-aș invita pe toți, mi-aș asuma capitalul românesc, că nu e treaba mea, ca președinte, să spun că ăla e șmecher, a făcut evaziune cu 3 lei, altul a vândut la negru.
Eu, pentru mine, un cetățean este curat până la condamnare. Faptele bune se pun pe cântar.
A cincea zi aș invita ambasadorii străini și le-aș explica că istoria României, de la Ștefan cel Mare și înainte, le-a explica istoria, le-aș spune că avem o istorie în spate, că avem niște tradiții care trebuie respectate și suntem o națiune. O țară nu păstrează tradițiile și nu le respectă nu este țară.
Cristi Șelaru: Acum candidați ca independent, la Mangalia. Intrați în politica de partid?
Mohammad Murad: În politică, vrei, nu vrei, îți asumi un rol de ”curvă”. Cine a spus că politica înseamnă ce se face în România? Putem face comparație cu ceva care este greșit? Politica românească nu este un produs politic, e politică românizată. Cel mai ușor să faci în politică este să minți. Să promiți și să minți. Cine țipă mai tare, are dreptate. Asta nu e politică! Noi credem că anormalitatea este normalitate. Nimeni nu poate să spună ce este în România este politică.
Eu fac politica cetățeanului: politica reconstrucției, din punct de vedere economic, valori morale. Eu am încheiat un capitol, acum. Am dovedit că pot să fac pentru mine. Eu visam la un million de dolari, maximum. O mașină frumoasă, un apartament frumos și o nevastă frumoasă. Nu îmi mai trebuie, nu mai vreau să fac.
Cristi Șelaru: L-ați avut pe premierul Ludovic Orban invitat la complexul hotelier din Olimp. Ce ați discutat?
Mohammad Murad: I-am zis premierului: ”domnule Orban, trebuie să mă înțelegeți. Eu vreau să fac ceva să rămână în urmă. Le-am dat fetelor mele o avere suficientă, iar acum vreau să le dau un nume. Vreau să fac pentru oameni. Vin oameni și îmi mulțumesc pentru ce am făcut în România. Dar, eu am făcut pentru mine, în primul rând.”
Mi-a spus că nu poate să schimbe linia partidului. Am încercat să îl conving să facă Mangalia un oraș special. Eu i-am răspuns sec că ”diferența între mine și dumneavoastră, domnule prim-ministru, este că eu niciodată nu voi negocia politica României, nu a partidului. Asta e foarte important.”
Cristi Șelaru: Sunt mulți afaceriști care au intrat în pușcărie, după ce au intrat în politică Nu vă este teamă?
Mohammad Murad: România, până la Coldea, a fost o Românie, iar după Coldea este o altă Românie. Nu mai suntem pe vremea lui Coldea, când toate lucrurile ajung și acolo se varsă și acolo se iau deciziile. Nu mai sunt presiunile pe mediul de afaceri, care au fost. Mesajele sunt foarte clare: mediul de afaceri românesc trebuie lăsat să se dezvolte.
Cristi Șelaru: Pe cine vedeți lider în politică, în clipa aceasta, dintre Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Rareș Bogdan, Marcel Ciolacu, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Barna, Nicușor Dan, Dacian Cioloș, Gabriela Firea?
Mohammad Murad: Din păcate, niciunul nu este lider. Nu avem lider. Am avut întâlnire cu mulți dintre ei. Un lider este acea persoană care știe foarte bine să facă distanță egală între cetățeni. Care știe să îl sprijine pe cel cu inițiativă, cel care este tâlhar să fie educat, cel care vrea să facă ceva în România să fie apreciat. Asta înseamnă lider!
La ora asta, nici pe Iohannis nu l-am văzut să își asume un om de afaceri. M-aș fi bucurat foarte mult să o facă. Mi se pare o chestie depășită că promovează doar pe cei din zona Sibiului pentru că nu poate să fie Sibiul o pepinieră sau semnalul care se dă din Sibiu. Nu! Sunt mulți oameni care merită tot respectul, elita României nu este respectată.
Avem nevoie de mesaje pozitive. România nu este căpșunarii din Spania, tâlharii din Italia, România nu sunt hoții. Cei 5.000 de academicieni sunt România. Trebuie să promovăm latura pozitivă a lucrurilor.
De ce nu a venit niciun ventilator dintre cele promise de SUA? Pentru că noi nu suntem în stare și ei și-au permis să nu trimită. Dacă noi eram în stare și blocam multe chestii, nu trimiteau 200, ci trimiteau 1.000. De ce ne vindem ieftin?
Am văzut ambasadorul care se bagă în alegerile locale. Nicăieri în lumea asta nu se întâmplă! Eu sunt pentru americani și am o relație bună cu americanii.
De ce nu am văzut o dată un premier din România să te invite și să discute respectuos? De ce avem 67 de agenții și instituții care te bagă în faliment și nu avem una care te scoate din faliment, când ai nevoie? Stăm și plângem în fața unei legi care e greșită, dar nu o schimbăm.
Soarta noastră, trebuie să scrie pe fruntea noastră, poporul român trebuie să rămână sărac, poporul român trebuie să nu creadă în el. Asta se vrea?
Problema noastră este că nu mai avem încredere în nicio instituție a statului român. De ce să facem investiții de sute de milioane de euro în DNA? Eu aș investi banii în educație!
Fiecare om are prietenii lui. Tot ce s-a făcut în România au fost măsuri de reacție. Am fost pompieri. Nu poți să faci economie, politică, doar după ce se scrie în ziare, iar apoi să faci tu, să reacționezi. Asta nu e politică, ăsta nu e stat de drept.
Politicienii intervin în spitale, oamenii de afaceri intervin în armată.
I-am spus domnului Orban. Mi-am arătat nemulțumirea mea față de domnul Arafat și față de domnul Tătaru. Ei fac niște declarații halucinante. Nu poți să spui tu, ca ministru, că litoralul este focar de infecție. Nu ai voie! Și i-am zis: ”domne, spune-i să zică de litoralul din Grecia, Turcia”.
Noi îi acuzăm că fac totul pe cârpeli. Orban mi-a spus așa, între patru ochi: ”Nu mai candidați la Constanța și vă pun ministrul Turismului!”. Și i-am spus așa: ”Domne, cred că nu ne cunoaștem suficient. Ludovic, nu prea merită. Niciodată nu fac un schimb între încrederea oamenilor în mine și ce am făcut până acum pentru un fotoliu cu patru roti. Nu sunt eu așa!”.
Dacă îți asumi în viață și nu faci compromisuri, e mult mai ușor, pentru mine, decât să îmi asum un rol de ”curvă”, unde ajung la cel mai înalt nivel în palate, dar tot ”curvă” sunt.
Cristi Șelaru: Aveți prieteni în politică?
Mohammad Murad: Eu sunt un om de dreapta și voi rămâne de dreapta. Cel mai bun prieten al meu a fost Diaconescu (n.r. Ion Diaconescu, fost președinte al PNȚCD). Am fost omul lui de casă, când era președintele Convenției. Am fost omul care a trăit de stânga total. Mă duceam la el acasă, de prânz, și el mă invita să mâncăm o ciorbă în bucătărie, ca pe vremuri, cu mușamaua aia pe masa. El, chiar dacă era vârf de dreapta, viața lui era de stânga. România este o țară de stânga! Formăm acum o clasă. Suntem total de stânga.
Cristi Șelaru: Vreun model în politica actuală aveți? Cui i-ați da nota 10?
Mohammad Murad: Nu pot să dau la nicio persoană nota 10. Trebuie să coborâm. Nota 9 i-aș da-o lui Rareș Bogdan. Încă nu a făcut greșeli. Îl simt ca om. Nu știe să transmită același mesaj mereu.
Pe care l-am apreciat foarte mult și pe care l-am cunoscut bine, a fost român 100%, a fost Octav Cozmâncă (n.r. fost senator PSD). Mi-a plăcut de el! M-a sunat într-o zi, era în campanie, și zice: poți să treci pe la mine? Da, domnule președinte, imediat vin! Nu eram în relații de prietenie. Zice: ”Mohamed, am nevoie de un ajutor. În satul unde m-am născut eu este o fermă închisă. De câte ori mă duc acolo, mi se rupe sufletul. Găsim o persoană care să facă ceva acolo?” Se ridică el și îmi arată, lângă Suceava, de unde este. I-am trimis pe cineva, un prieten român, care acum are peste 150 de angajați acolo. Gândea profund românește.
Cristi Șelaru: Sunteți de la 17 ani în România și spuneți că sunteți patriot. Pare un pic ciudat, nu credeți?
Mohammad Murad: Am încercat, de când am intrat în patronate, de 10 ani de zile, să fiu un avocat a tot ceea ce înseamnă patronat român. Mi se spune des: sunteți mai român decât mulți români. Libanul are 4-5 milioane de locuitori și are politică de națiune, dar noi, care avem 20 de milioane, de ce nu avem? După ce am văzut în pandemie, că ne place, că nu ne place, trebuie să fim naționaliști. Ca să fii politician, trebuie să fii prezent, trebuie să simți. România are nevoie ca de aer de un lider. De ce nu avem o politică de națiune?
Eu sunt considerat străin de 20 de milioane. Dar, eu văd partea cealaltă, 20 de milioane de străini. Nu fac efort ca să mă simt unul dintre ei. Nu fac gesturi în plus.
Cristi Șelaru: Ce relație aveți cu clasa politică?
Mohammad Murad: PSD a fost acuzat că a făcut multe aranjamente și în special cu arabii. Relațiile mele cu orice politician, până în 2000, a fost o relație foarte clară. Când văd un politician cu un arab, ce fac? Zic: ”arabul dă șpaga politicianului, politicianul dă ceva în schimb”.
Din trecut, trebuie să încercăm să învățăm, dar să nu îl trăim. Eu încerc să fiu foarte clar că trăiesc românește. Acum 15-20 de ani, când voiam să zic ceva, gândeam și traduceam din arabă în română.
Cristi Șelaru: Se pot face afaceri fără intervenția politicului?
Mohammad Murad: Mie la sută! Trebuie să învățăm oamenii că această imagine care s-a creat, că nu se poate, este o prostie. Toată lumea crede că dacă faci afaceri ai nevoie de sprijin. Așa este, dar nu la nivel central. Problema noastră în România, așa cum a zis și Orban, este că administrațiile locale nu se implică. 90% dintre noi, afaceriștii, ne lovim de administrația locală care nu ne ajută, mai ales în sudul României. Poate nu e la fel în Ardeal și zona Transilvaniei.
Un lider poate dă ducă națiunea unde vrea el. Uite, de exemplu Turcia. Turcia, înainte de Erdogan, a fost acea Turcie pe care o știm cu toții. Acum e o altă Turcie. Turcia a crescut enorm. Erdogan s-a băgat în toate războaiele din zonă ca să fie jucător. Imperiul turc nu a adus nimic bun în istorie. Bunicul meu mi-a spus: poți să te duci în toate țările, dar să nu te duci în Turcia. Eu nu respect istoria Turciei. Declar public chestia asta pentru că nu o consider cea mai bună. 400 de ani ne-au ocupat și am rămas la un nivel de dezvoltare scăzut din cauza lor.
În lume avem două variante: lumea civilizată să se închidă, iar lumea subdezvoltată să fie pe altă parte, închisă. Acum 15 ani s-a luat o decizie: să împartă lumea în două categorii: civilizată și necivilizată. S-a dovedit că nu putem noi, lumea civilizată, să trăim liniștiți dacă lângă noi există țări necivilizate. Nu mai faceți garduri, pentru că sunt egal cu zero. Trebuie să ne implică în proiecte sociale, culturale, educative încât să ajungem la un nivel egal. De aceea avem fonduri europene.
Cristi Șelaru: Cine v-a convins să nu mai candidați la Constanța?
Mohammad Murad: Au fost mai multe elemente pe care le-am avut în vedere. Eu vreau să face ceva foarte rapid, care să se vadă. Acolo e totul prea complicat, e un oraș consumat din punct de vede turistic. Nu mai avem loc să fac planurile mele. E totul consumat, blocuri, cartiere.
Constanța este un oraș turistic, strategic, port, baze militare. Plecând de la problema de etnie am vrut să nu fiu o problemă pentru mulți. Acolo poți să fii blocat cu partidele și cu găștile care sufocă Constanța. Acolo sunt niște grupuri organizate, din vremea lui Mazăre, care sunt de speriat. Aveam mult de lucrat acolo doar ca să ajung la zero. Am văzut și opinia domnului președintelui și am zis că are cea mai bună informație. Și, atunci, am luat decizia de a candida la Mangalia. Eu nu sunt la un sistem ca să fiu foarte bine conectat. Eram cea mai bună soluție pentru PNL. Eu stăteam mai bine în sondaje decât Chițac.
Pe cel care a venit să îmi spună să mă retrag pentru Chițac l-am întrebat dacă îl votează pe Chițac și a făcut o pauză. Păi, tu vii să îmi vinzi mie un produs și să nu crezi în el că e bun? Eu, în Constanța, cu PNL, aveam prima șansă. Aveam 41%. Știe Orban. Chițac are 21%.
Cristi Șelaru: Care va fi primul lucru pe care vreți să îl faceți, dacă veți ajunge primarul Mangaliei?
Mohammad Murad: Primul lucru pe care îl voi face, dacă voi câștiga, voi merge pe străzi, printre oameni și voi spune că ne apucăm de treabă. Le raportez lor ce se întâmplă. Un funcționar public trebuie să aibă respect pentru cetățean. Îi voi pune să scrie respect pentru cetățean de 100 ori pe o hârtie. Respectul e foarte important.
Cristi Șelaru: Aveți gărzi de corp?
Mohammad Murad: Eu sunt șoferul, eu conduc. Când merg undeva, merg singur. Nu am bodyguarzi. Acum folosesc mai des elicopterul. Nu am simțit că am schimbat ceva în viața mea.
Cristi Șelaru: Față de care țară simțiți că aveți o datorie morală mai mare, Liban sau România?
Mohammad Murad: Eu cred că datoria morală față de Liban este să respect tradițiile și dorința părinților mei. Asta e față de Liban, pentru că asta mi-a oferit până în 17 ani. După 17 ani, datorie mai mare am față de România, că aici am trăit mai mult, aici am copiii. Aici mă simt acasă. În România simt că pot face mai mult decât în altă parte.
O școală din Beirut a ales ca a doua limbă străină studiată să fie româna. Sunt românce stabilite acolo care predau. Sunt 20 de copii care studiază limba română, timp de două săptămâni.
Libanul este într-o situație grea. Se fac moșteniri de la un post la altul, se vinde tot. Nu mi se pare corect. În Liban nu se face politică, ci aranjamente. Stau la masa toți și își împart, fiecare cu bucățica lui. Apoi se ceartă. Avem două țări care nu au o linie foarte clară. Nimeni nu vorbește cu despre România profundă.
Cristi Șelaru: Președintele Libanului spune că sistemul confesional este generator de conflicte și că vrea ca țara să devină un stat laic. Considerați că este direcția bună pentru Liban?
Mohammad Murad: Nu îi dau dreptate. În zona noastră, creștinii reprezintă până în 7-8% din totalul lumii arabe. Eu mi-am asumat un proiect de protejare a creștinilor. Francezii au un rol de apreciat, pentru că președintele este creștin pentru a proteja creștinii din zonă. Singurul oraș din lume în care se vorbește limba aramaică, din timpul lui Iisus Hristos, este din Siria. Această zonă este legătura între trecut și prezent.
Nu este bine că orice cetățean libanez nu are șanse egale ca să fie președintele țării. Eu sunt de acord ca președintele să fie creștin, pentru a proteja minoritățile.
Libanul este într-o situație grea. Se fac moșteniri de la un post la altul, se vinde tot. Nu mi se pare corect. În Liban nu se face politică, ci aranjamente. Stau la masa toți și își împart, fiecare cu bucățica lui. Apoi se ceartă. În Liban sunt mai mulți lideri, sunt găști. Avem două țări care nu au o linie foarte clară. Nimeni nu vorbește cu despre România profundă.
Vin dintr-o țară din care era și este nevoie întotdeauna să fii foarte patriot. Am avut educație de un om foarte patriot. O țară măcinată de un război, care caută pace peste tot, care a avut tot felul de războaie civile, primul a început în 1975.
Cristi Șelaru: Cum vedeți Libanul de acum încolo? Franța pare să insiste pentru o schimbare pro-europeană, dar Iranul și Rusia au mari interese. Ce se va alege la Beirut?
Mohammad Murad: Libanul este ca un fruct care este deja copt, după 30 și ceva de ani de războaie. Trebuie să decidă pe care dintre cele două direcții se duce: pe direcția Rusia Iran, Siria, linia asta, sau pe direcția franceză și americană. Asta e bătălia cea mare. Libanezii, dacă sunt deștepți, trebuie să negocieze cu ambele părți. Se înclină, un pic, spre americani și francezi, politic, și spre Rusia, pe teren.
Cristi Șelaru: Aveți două fete. Le-ați învățat limba dumneavoastră maternă?
Mohammad Murad: Fetele nu știu limba arabă, dar știu franceza, engleza, spaniola. Nu știu araba, dar înțeleg multe cuvinte.
Cristi Șelaru: Vă simțiți în siguranță în Liban, ca milionar?
Mohammad Murad: Mă simt în foarte mare siguranță când merg acolo.
Cristi Șelaru: Mergeți des în Liban?
Mohammad Murad: Mă duc anual în Liban, stau o lună. Evit să mă duc pentru că mă îngraș.
Cristi Șelaru: Explozia soldată cu peste 190 de morți credeți că a fost un accident sau a fost premeditată?
Mohammad Murad: Eu zic că a fost semi-accidental. Adică, nu a fost totul o întâmplare. A fost un material confiscat în 2015, nu a fost în siguranță. Multe tone de material s-au furat până la explozie. În Liban, dacă nu mai e război civil, e război economic. Nu avem suficientă energie, se dă cu rația, câte 6 ore pe zi. Francezii au zis că vin ei și ne fac, iranienii, la fel, apoi nu a mai venit nimeni.”.
