Premium
Judecătoarea Simona Marcu, fost președinte al CSM, își încheie mandatul în Consiliu și se întoarce la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de la care provine. Într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO, judecătoarea a făcut o scurtă analiză a situației în care se află sistemul judiciar la final de 2022 și a anunțat că intenționează să candideze pentru funcția de vicepreședinte al ÎCCJ.
Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1988 și din anul 1990 a fost judecător la Judecătoria Sector 1 și Tribunalul București, președinte de secție, vicepreședinte al Tribunalului București, judecător la Curtea de Apel București și actualmente judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Din anul 2017 a fost aleasă membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar în anul 2018 a deținut funcția de președinte al acestui for.
Florin Pușcaș: - Bună ziua, sunteți membru al CSM de 6 ani, ați fost și președinte și putem spune că a fost o perioadă destul de delicată, cu multe schimbări legislative. La preluarea mandatului de președinte al CSM, declarați că doriți să transmiteți un mesaj de deschidere către celelalte puteri ale statului și unul de unitate către colegii din sistem. Având în vedere multitudinea de schimbări legislative, mai putem discuta de o predictibilitate a cadrului legislativ care vizează organizarea judiciară?
Simona Marcu: - Bună ziua. Îmi amintesc de atmosfera tensionată care domnea în societatea românească la începutul anului 2018, când am preluat mandatul de președinte al CSM. Mesajul meu de atunci s-a dorit a fi unul de coeziune a întregii magistraturi și de reafirmare a credinței mele în echilibrul care trebuie să existe între puterile statului, între care puterea judecătorească nu este nici cea dintâi, dar nici Cenușăreasa.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, aș putea spune că organizarea judiciară a suferit modificări substanțiale și că acestea au fost în mare parte necesare. M-aș opri în mod special la desființarea SIIJ și la preluarea atribuțiilor acestei structuri de către SUPC din cadrul PÎCCJ. Gândită ca o formă de aplanare a unor tensiuni întreținute artificial în plan intern, dar care au primit girul CJUE, legea prin care s-a modificat competența efectuării urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați a primit aviz favorabil cu observații de la CSM. În mare măsură aceste observații s-au regăsit ulterior în corpul legii.
La momentul adoptării acestui act normativ au fost voci din societatea civilă, și nu numai, care au afirmat temerea că desființarea SIIJ este doar un pas către revenirea competenței la DNA. Sper cu tărie că numărul mare de pensionări ale procurorilor din cadrul PÎCCJ, inclusiv din SUPC, să nu revigoreze dorințele unora de a „reîntregi” competența DNA cu aceste cauze. Ar fi un regres uriaș și nutresc convingerea că viitorul CSM, mai ales Secția pentru judecători, nu va permite să se întâmple acest lucru.
Sunt încă proaspete în conștiința publică concluziile Raportului Inspecției Judiciare privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea autorității judecătorești în cauzele de competența DNA, vizând magistrați sau în legătură cu acestea, raport validat de Plenul CSM prin Hotărârea nr.225/2019, rămasă definitivă prin respingerea căilor de atac în justiție exercitate de DNA. Abuzurile documentate în acest raport, din perioada 2014-2018, nu trebuie să se mai repete, iar legiuitorul trebuie să realizeze că orice garanție acordată judecătorului este în realitate o garanție că cetățeanul va avea parte de o justiție dreaptă.
Florin Pușcaș: - CSM a avut rolul de a emite un aviz pe legile justiției. După o ședință maraton, ministrul justiției a promis că va avea în vedere propunerile dumneavoastră. Totuși, in Monitorul Oficial a apărut o lege in care aceste propuneri, in marea lor majoritate, au fost ignorate. A fost avizul CSM, in acest context, unul formal? Cât de mult mai contează ce spune CSM în ceea ce privește schimbările legislative din sistemul judiciar, pe fondul preconizatelor modificări în ceea ce privește pensiile magistraților?
Simona Marcu: - Ați atins un subiect extrem de important. CSM a tratat cu foarte mare responsabilitate proiectele noilor legi ale justiției ce ne-au fost trimise spre avizare. În observațiile formulate în avizul nostru s-au regăsit multe dintre punctele de vedere transmise de instanțe și parchete, precum și propuneri din cadrul Consiliului. De obicei, cum am arătat anterior, puterea legiuitoare ține seama de observațiile noastre. Care sunt rațiunile care au făcut ca de această data să fim mai puțin auziți, nu cunosc. Cert este că noile legi ale justiției, rescrise integral de inițiatorul lor, au înglobat dispoziții din regulamente elaborate de CSM și au menținut soluții legislative adoptate în anul 2018 la propunerea CSM. Cât privește textele cu adevărat noi, acestea urmează să își dovedească viabilitatea în timp, pe măsură ce vor fi aplicate.
Florin Pușcaș: - Sunteți un judecător cu o carieră îndelungată, cum ați perceput, acum și din perspectiva de membru și fost președinte CSM, perioada protocoalelor din justiție? Că vorbim despre protocoale, cât și în ce parametri este firesc și legal ca ÎCCJ să aibă o cooperare cu SRI? Care ar fi maniera de „check and balance” care să asigure că nu se va mai ajunge la epoca anterioară?
Simona Marcu: - Perioada protocoalelor din justiție, în special a protocoalelor încheiate de Parchetul General cu SRI, este o perioadă rușinoasă pentru actul de justiție înfăptuit în țara noastră. Nu voi dezvolta considerentele excepționale prin care CCR a repus justiția penală pe făgașul corect, aș spune doar că simpla idee că în procesele penale s-au folosit mijloace de probă obținute în manieră ocultă, pe lângă lege, este inacceptabilă. Cât privește relația ÎCCJ – SRI, această interacțiune este limitată prin lege la domeniul strict al siguranței naționale, prin intermediul PÎCCJ, și așa trebuie să rămână.
Pe lângă controlul punctual pe care îl realizează judecătorul de camera preliminară și instanțele, este cert că trebuie să existe și un alt tip de control al activității serviciilor de informații, nu doar la nivel de reglementare, ci unul cât se poate de efectiv. Oricât de bună ar fi o lege, ea este literă moartă dacă în realitate cei chemați să o aplice se limitează la aspecte strict formale, după cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia nr.55/2022.
Florin Pușcaș: - Care ar fi lucrurile pe care considerați ca nu ați reușit sa le realizați din poziția de membru CSM și ce ar trebui sp facă viitorul CSM pentru a continua munca dumneavoastră?
Simona Marcu: - Aș începe cu lucrurile pe care am reușit să le realizăm în acest mandat. Cel mai important succes este separarea carierei magistraților. Consacrarea legislativă a acestui principiu este în opinia mea una din cele mai puternice garanții ale independenței judecătorului, a cărui carieră nu mai depinde în nicio privință de procurori.
Un alt succes al acestui mandat îl reprezintă implementarea instituției asistentului judecătorului (expert jurist) prin OUG nr.127/2022 aprobată recent de Parlament, ale cărei efecte benefice sunt deja obiectivate în statistici.
Și în planul responsabilizării corpului de judecători ne-am străduit să păstrăm o justă măsură, astfel încât să protejăm valorile specifice profesiei, dar în același timp să nu rămână nesancționate derapaje grave.
Nu am reușit, din păcate, să creștem încrederea societății în actul de justiție și în sistemul judiciar în ansamblul său. Explicațiile sunt multiple. Aș aminti lipsa de coeziune a membrilor și o exacerbare a orgoliilor care s-au reverberat în mediile judiciare și în mass-media. Viitorul Consiliu pornește sub auspicii mai favorabile decât cele sub care ne-am început noi activitatea în anul 2017. Sunt convinsă că, învățând din greșelile noastre, va avea puterea și șansa de a îmbunătăți percepția publică despre justiție.
Florin Pușcaș: - Ce părere aveți despre activitatea INM? Credeți că maniera în care se desfășoară pregătirea tinerilor magistrați este adecvată?
Simona Marcu: - INM este principala cale de accedere în magistratură, este o școală serioasă care deja a împlinit 30 de ani de la înființare. În calitate de formator de peste 25 de ani, pot spune că tendința permanentă a fost aceea de apropiere de practică, de nevoile reale ale instanțelor și parchetelor.
Secția pentru judecători a fost permanent preocupată nu numai de pregătirea profesională teoretică și practică a viitorilor judecători, ci și de crearea cadrului necesar pentru recrutarea acelor persoane care au profilul potrivit, iar aici mă refer inclusiv la proiectul derulat de CSM „Creșterea performanței și calității instituționale prin îmbunătățirea sistemului de evaluare și asistență psihologică la nivelul sistemului judiciar”.
Florin Pușcaș: - Ați susținut, de-a lungul timpului, idei si teme contestate de tinerii magistrați. Credeți că dialogul intre generații mai funcționează?
Simona Marcu: - Categoric da, iar sincopele care apar sunt firești în toate domeniile. Cred că deschiderea la dialog și cântărirea cu justă măsură a argumentelor celuilalt sunt soluția pentru depăsirea oricăror conflicte, inclusive între generații.
Florin Pușcaș: - Ce planuri aveți pentru viitor?
Simona Marcu: - La încheierea mandatului de membru CSM voi reveni la ÎCCJ. După o chibzuită evaluare personală, dar și la îndemnul multor colegi, am luat hotărârea să îmi depun candidatura pentru funcția de vicepreședinte al ÎCCJ.
Florin Pușcaș: - Care considerați ca sunt zonele in care ar trebui să se schimbe ceva în ceea ce privește activitatea ÎCCJ?
Simona Marcu: - Personal, consider că Înalta Curte ar trebui degrevată de o serie de cauze, astfel încât să se poată concentra pe rolul său constituțional de unificare a practicii judiciare. Dezideratul este ca orice cetățean, atunci când pornește un demers judiciar, să poată estima rezonabil finalitatea acestuia.
De asemenea, ar fi de gândit asupra necesității reorganizării în materie penală atunci când se realizează controlul judiciar al hotărârilor pronunțate tot de judecători din cadrul ÎCCJ.
Florin Pușcaș: - Pe fondul valului de pensionari, cum afectează aceste plecări activitatea ÎCCJ?
Simona Marcu: - Pensionările din ultima perioadă au făcut ca gradul de ocupare a schemei de judecători a ÎCCJ să fie la cel mai redus nivel din ultimele decenii. Această stare de fapt va afecta activitatea instanței supreme, mai ales din perspectiva duratei procedurilor judiciare.
Repunerea în discuție periodic și de fiecare dată în context negativ a acestei componente a statutului judecătorului, pensia, a determinat creșterea presiunii asupra judecătorilor, inclusiv a celor de la cel mai înalt nivel, generând „valul” despre care m-ați întrebat.
Politicul trebuie să aibă o gândire strategică în această privință și să ia în considerare consecințele pe care le poate genera cu privire la capacitatea justiției de a-și îndeplini funcțiile, pentru că, finalmente, cel care va suporta consecințele negative va fi tot cetățeanul.
