Premium
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, vorbeşte într-un interviu pentru stiripesurse.ro despre planurile Uniunii pentru următorii ani şi promisiunile pe care le face electoratului. Deşi evită să vorbească despre negocierile pentru o posibilă intrare la guvernare, liderul UDMR se arată deranjat de declaraţiile lui Liviu Dragnea şi chiar vede posibilă o mare coaliţie PSD-PNL după alegeri, în care doar maghiarii să fie în opoziţie. Pe de altă parte, mai în glumă, mai în serios, Kelemen Hunor afirmă că, după 100 de ani de la Marea Unire, ar trebui încercată şi o guvernare exclusiv maghiară.
Nu lipsesc din interviu unele critici la adresa lui Dacian Cioloş şi la adresa DNA, dar şi nemulţumirea că drepturile maghiarilor nu sunt respectate întotdeauna aşa cum prevede legea sau cum prevedea Declaraţia de la Alba Iulia din 1918. Kelemen Hunor propune un pact politic pe termen lung pentru infrastructură şi declară că i-ar pune pe toţi miniştrii Transporturilor să facă naveta Cluj-Oradea. Harghita şi Covasna nu sunt judeţe sărace, în opinia liderului UDMR, iar oamenii de rând sunt mai deştepţi decât politicienii, mai spune acesta. Toate aceste idei şi nu numai, în interviul de mai jos. Principalele idei sub sublinitate.
Reporter: - Domnule Kelemen Hunor, mai este încă o lună până la alegeri. Credeţi că veţi reuşi să intraţi în Parlament pe pragul de 5% la nivel naţional?
Kelemen Hunor: - Sunt convins că da. Nu am dubii că vom intra în Parlament şi în această perioadă de 33 de zile cât a mai rămas până la data alegerilor vom face o mobilizare, vom face o campanie aşa cum credem că trebuie făcută o campanie, cu mesaje clare, coerente. Candidaţii sunt credibili, marea majoritate a lor sunt oameni noi. Cam 55% din grupurile noastre parlamentare se vor înnoi. Sunt convins că vom avea o prezenţă proporţională. Nu putem creşte, din păcate, sunt nişte limite de care nu putem să ne îndepărtăm, nu avem capacitatea de a creşte la 10%, 15%, 20%, la 30%. Dar o reprezentare proporţională este un deziderat corect.
Reporter: - Am văzut în programul dumneavostră electoral faptul că puneţi accent pe protecţia comunităţii maghiare, pe măsuri sociale. UDMR este la limită în privinţa intrării în Parlament şi din cauza diminuării comunităţii maghiare, prin exod masiv şi prin natalitatea scăzută. Ce planuri concrete aveţi pentru a întări comunitatea maghiară, dincolo de principiile menţionate în program?
Kelemen Hunor: - 1.300.000 de oameni nu e puţin. Acestea sunt datele oficiale, noi credem că numărul maghiarilor este puţin mai mare.
Reporter: - Nu e puţin deloc, dar în comparaţie cu numărul din trecut.
Kelemen Hunor: - Românii au plecat la fel de mulţi, din păcate, în ultima perioadă. Maghiarii au plecat mai mult în anii 90, nu neaparat după 2000 sau în anii crizei financiare. Dar permanent ne confruntăm cu această problemă. Noi, în 27 de ani, de când este această democraţie de după Revoluţie, avem mesaje în primul rând pentru comunitatea maghiară, pentru că există probleme specifice legate de identitate, de limbă, de cultură, de religie. Dacă din acest punct de vedere, al identităţii, maghiarii se simt în siguranţă, nu pleacă.
Dar mai e nevoie de încă un lucru, şi aici intrăm pe un alt domeniu, unde problemele sunt comune. Şi românii, şi maghiarii, şi saşii, şi şvabii, şi romii, toţi ne confruntăm cu aceleaşi probleme. Vorbim de problemele economice, sociale, sănătate, educaţie şi aşa mai departe. Noi încercăm să dăm un răspuns corect, coerent şi credibil la toate aceste probleme. Dacă nu există locuri de muncă, dacă nu există creştere economică, dacă nu există predictibilitate, dacă nu poţi să faci o proiecţie pentru viitorul tău şi al familiei tale, vei pleca, că eşti român, că eşti maghiar, vei căuta un job în altă parte. Din acest punct de vedere, noi am încercat să avem răspunsuri la problemele generale ale societăţii. În această perioadă, noi propunem pentru toate sectoarele sociale şi economice răspunsuri coerente. În ce priveşte economia, noi credem că trebuie să avem pe parcursul a patru ani o creştere a locurilor de muncă şi o creştere a salariului minim de la 1250 de lei la 2000 de lei. E o propunere concretă, şi pentru români, şi pentru maghiari, şi pentru toată lumea, care împinge şi salariul mediu. E o propunere pentru patru ani de zile, nu într-un an de zile, nu prin măsuri populiste, pentru că dacă nu ai creştere economică, nu ai cum să creşti salariile. Noi propunem pe plan social, vă dau alt exemplu, o altă modalitate de impozitare pentru familiile care au venituri şi cresc mai mulţi copii. Noi propunem, aşa cum există în multe state civilizate, în care există o bună-stare mult mai mare decât în România, o posibilitate de a deduce din impozit în funcţie de câţi copii ai. E important: pentru oameni care au venituri, nu ajutoare sociale. Nu spunem că nu este nevoie de ajutoare sociale. Este nevoie, pentru că sunt oameni nevoiaşi, oameni care au nevoie de intervenţia şi de ajutorul statului, dar cred că este corect să încerci să ajuţi şi pe cei care au venituri. De aceea propunem când ai un copil să ai 2% minus din impozit, la doi copii 4% şi aşa mai departe. În România trebuie să schimbăm filozofia politicilor sociale, iar ăsta ar fi un prim pas. În ceea ce priveşte infrastructura, noi spunem că dacă nu va exista un acord - şi aici chiar am pierdut prea mult timp - şi la 100 de ani de la Marea Unire, România nu va avea legătură între provinciile istorice. Dacă vreţi să vorbim de Cartea Recordurilor, România este de Cartea Recordurilor. În 27 de ani, am reuşit să construim 50 de kilometri de autostradă în Transilvania. Mai e ceva în Banat şi în rest nimic. În fiecare săptămână aş pune pe toţi miniştrii Transporturilor din 1990 până în 2016 să meargă pe ruta Cluj-Oradea. Dus-întors, o dată pe săptămână. Ca să vadă şi domnii miniştri care spuneau că nu e nevoie de autostradă, care au schimbat Masterplanul de nu ştiu câte ori şi acum iarăşi se blochează totul în Masterplan la Târgu Mureş şi nu merge spre Braşov autostrada. Deci, în acest moment, dacă nu se face un pact pe termen lung şi nu se spune că avem nişte priorităţi, atunci România va fi şi după 100 de ani, din acest punct de vedere, o ţară care nu are infrastructură. Dacă nu ai infrastructură rutieră şi feroviară, nici investitorii nu vor veni. Deci noi propunem un pact şi o atenţie deosebită pe aceste investiţii, că altfel ne facem de râs. În problema agriculturii, noi propunem pentru micii fermieri şi pentru start-up-uri o intervenţie a statului, un ajutor din partea statului pentru a începe o afacere. Există o posibilitate de a pune a pune agricultura în fruntea economiei sau, oricum, să fie una dintre locomotivele economiei. Dacă avem o producţie agricolă bună, dacă reuşim să procesăm ce producem, nu doar să vindem ce producem, atunci eu cred că cei care trăiesc din agricultură vor veni în folosul societăţii prin această creştere economică. Important e să încercăm să investim în agricultură, pentru că alţii au investit şi s-a văzut. Noi în fiecare zonă propunem 4, 5, 6 măsuri pe termen de patru ani, prin care se poate îmbunătăţi nivelul de trai, prin care se poate ajunge la o creştere constantă a economiei. Şi în sistemul educaţional noi credem că este nevoie de o schimbare radicală, în interesul copiilor, pentru a creşte competitivitatea celor care ies din şcoli. Am distrus şcolile profesionale în 27 de ani. Am lăsat impresia că trebuie să faci facultate indiferent dacă eşti capabil sau nu, trebuie să ai o diplomă de la o facultate, nu contează care. Dar am distrus şcolile profesionale, nu mai găseşti un om care să facă o anumită lucrare. Acum a început, şi prin iniţiativele noastre, şi prin iniţiativa guvernului, sistemul dual. Trebuie să insistăm, să mergem pe acestă idee şi să ţinem cont de solicitările şi aşteptările pieţei. Trebuie un învăţământ mult mai apropiat de nevoile societăţii şi bazat pe competitivitate. Acum toată lumea trebuie să aibă catedra plină. Nu contează dacă copilul stă 10 ore la şcoală, se duce acasă şi mai are nevoie de 3-4 ore să facă temele. Nu e o abordare populară, dar trebuie să discutăm foarte sincer dacă asta e o soluţie bună. Dacă nu vom investi în învăţământ, dacă nu vom încerca în 4-5 ani să avem 6% din PIB pentru Educaţie şi 1% pentru cercetare, vom fi perdanţi ca societate. Sănătatea e un alt domeniu în care noi credem că trebuie o intervenţie mult mai curajoasă din partea statului. Şi politicile fiscale, descentralizarea fiscală, ceea ce a enervat o grămadă de lume. Noi, când spunem descentralizare fiscală nu vorbim de maghiarii din România. Vorbim de comunităţile locale. Dacă spunem că ceea ce se produce trebuie să rămână într-un procent mai mare pe plan local, să aibă posibilitatea primări, consiliul judeţean să se folosească de banii care sunt produşi pe plan local într-un procent mai mare, nu vorbim decât despre un principiu european al subsidiarităţii, al descentralizării fiscale. De ce trebuie o firmă din Sebeş, Cluj, Timişoara sau Constanţa să cotizele la Bucureşti? De ce să nu cotizeze unde produc? Nu negăm redistribuirea, că sunt zone care nu au capacitatea de a produce banii necesari, dar nici nu e corect să dai tot timpul la bugetul central şi apoi să stai cu mâna înainsă când vrei să repari un drum, când vrei să construieşti un pod, când vrei să zugrăveşti şcoala.
Reporter: - Sunt judeţe care ar avea de câştigat, cum sunt Clujul şi Bihorul. Dar sunt şi alte judeţe, cum sunt Harghita şi Covasna. Nu ar avea de pierdut dintr-o asemenea măsură?
Kelemen Hunor: - Şi Harghita, şi Covasna, dacă vă uitaţi pe cifre, sunt plătitori şi primesc înapoi mai puţin. Deci ideea că sunt judeţe sărace, că acolo oamenii mor dacă Bucureştiul nu trimite nişte mititei, e un mit fals. Primesc înapoi cam 70-80% din ceea ce plătesc. Deci nu este adevărat că ei sunt profitori. Pot să vă dau alte judeţe din sud sau din est, dar nu Harghita şi Covasna. În Ardeal sunt două judeţe care în 2012-2014 au plătit mai puţin decât au primit.
Revenind, sigur, în programul nostru căutăm soluţii şi pentru problemele comunităţii maghiare. Insistăm pe valorile transilvănene, pentru că acolo valori universale precum toleranţa, deschiderea, înţelegerea au o tradiţie foarte mare. În 1568 a fost Dieta de la Turda, prin care libertatea religioasă a fost consacrată în lege pentru prima dată în Europa. Se vede de unde vin aceste valori şi cât de bine înrădăcinate sunt în societatea transilvăneană. Pe acest valori insistăm şi credem că se poate construi un viitor comun şi al românilor, şi al maghiarilor. Maghiarii sunt interesaţi să rămână pe pământul natal, dar să rămână ca o comunitate etnică puternică şi nu să se asimileze.
Reporter: - Spuneaţi în programul dumneavostră că doriţi introducerea limbii maghiare ca a doua limbă oficială şi scăderea pragului populaţiei minoritare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii în administraţia publică. Ar trebui probabil să se schimbe Constituţia pentru aceste lucruri. Credeţi că veţi reuşi?
Kelemen Hunor: - Pentru una dintre propuneri trebuie modificată Constituţia, pentru celalaltă nu. Am spus că acolo unde suntem majoritari, maghiara să fie a doua limbă care să poată fi folosită în orice relaţie cu autorităţile statului. Nu am spus altceva decât ce există deja în multe ţări europene. Posibilitatea de a te adresa în limba maternă sunt lucruri absolut acceptate. Noi am spus că unde suntem minoritari, pragul actual de 20% trebuie coborât la 10%. Este o recomandare de la Consiliul European, legată de analizele făcute de experţii lor în România. Noi am spus că pragul de 10% este mult mai aproape de realitatea din România. În oraşul Cluj trăiesc în jur de 50-60.000 de maghiari. E o comunitate puternică, dar a ajuns sub 20%, undeva la 17%. Noi credem că pentru o comunitate atât de importantă, legea trebuie să permită să se folosească limba maternă. Pentru asta nu trebuie să modifici Constituţia. Noi am încercat o amendare a Constituţiei în 2013 şi am reuşit să-i convingem pe partenerii noştri din Parlament, atât pe liberali, cât şi pe social-democraţi, să accepte nişte amendamente extrem de importante, care erau în concordanţă cu toate promisiunile de 100 de ani făcute din partea statului român către comunităţile etnice. Curtea Constituţională a spus nu se poate, că nu este constituţională amendarea Constituţiei. Sigur, mergând pe această logică, nicio amendare a Constituţiei nu este constituţională, pentru că modifici textul actual. De aceea noi am spus că după această decizie a Curţii Constituţionale, ar trebui sî ne gândim toată clasa politică, toată societatea românească la o nouă Constituţie, poate mai bine gândită decât Constituţia actuală. Oricum avem probleme serioase în actuala Constituţie, care trebuie corectate şi care se văd după 27 de ani. Mai bine faci o Constituţie cap-coadă. Nu ştiu dacă va exista receptivitate, dacă va exista o astfel de dorinţă din partea majorităţii clasei politice, dar noi am spus că este un subiect despre care trebuie să discutăm. Noi am lansat această idee în 2014, dar acum reluăm această dezbatere şi propunem o abordare politică corectă, raţională, imediat după alegeri. În campanie poţi să ridici anumite teme, dar un discurs raţional este exclus.
Noi mai propunem ceva înainte de alegeri: deciziile politice să fie readuse în instituţiile politice şi direct alese, în Parlament, pentru că dacă aceste decizii sunt luate în altă parte, credibilitatea Parlamentului va fi şi mai jos şi statul de drept va suferi.
Reporter: - Cine a preluat aceste decizii?
Kelemen Hunor: - Eu am dat un exemplu cu Curtea Constituţională. Degeaba a vrut clasa politică politică, peste două treimi din Parlament, să amendeze Constituţia, Curtea a zis că nu se poate. Şi vă mai dau un exemplu. Tot în 2013 a fost o intenţie de descentralizare, când era USL-ul la guvernare, nu noi eram la guvernare. Noi am susţinut proiectul USL-ului de atunci de tranfer de competenţe de la autorităţile centrale la autorităţile locale. A fost cea mai curajoasă încercare de a descentraliza, nu numai competenţe, ci şi bunuri. Fel de fel de clădiri şi terenuri care sunt administrate de Bucureşti şi sunt în Maramureş, să fie trecute în administrarea autorităţilor locale. Curtea Constituţională a stabilit că nu se poate. Deci întreb şi eu: Deciziile politice cine ar trebui să le ia în acestă ţară, dacă nu cei trimişi în Parlament? Buni, răi, sunt exact cum e societatea. E oglinda fidelă a societăţii. Eu nu cred în ideea că există o societate bună, apropiată de rai, şi produce din 4 în 4 ani o clasă politică diabolică, foarte aproape de un dezastru. Deci deciziile politice trebuie luare, dacă vrem să vorbim sincer despre statul de drept, de clasa politică. Sigur, ai nevoie de oameni credibili, de oameni oneşti, oameni care servesc binele public, care pun pe primul loc interesele comunităţii. Noi vrem să contribuim la această schimbare, nu numai de imagine, ci şi de fond.
Reporter: - Este acesta unul dintre motivele care a stat la baza înnoirii listelor UDMR sau a fost un proces naturat, o retragere a unor oameni, având în vedere că aveţi parlamentari şi din 1990.
Kelemen Hunor: - Şi mai rămân doi. A fost şi o chestiune naturală, a fost şi o chestiune impusă. Sunt unii care ar fi vrut să rămână în Parlament, dar nu au fost rugaţi, alţii au spus încă de acum 3-4 ani că e ultimul mandat. A fost o chestie mixtă, dar cred că am gestionat destul de bine, nu am avut conflicte serioase în interior.
Reporter: - Aţi încercat o apropiere de comunitate? Presupun că există şi la dumneavoastră problema de reprezentativitate pe care o au celelalte partide. Oamenii nu se mai simt reprezentaţi de clasa politică.
Kelemen Hunor: - Da şi nu. La noi lucrurile au fost mai nuanţate. Noi nu am avut "paraşutişti", ceea ce poate e un lucru bun. Dar eu pot accepta că din când în când există necesitatea impunerii de oameni pe liste, pentru că ai nevoie de specialişti în Parlament, care nu sunt neaparat buni comunicator, care nu aduc voturi. Am căutat din judeţele respective oameni care trăiesc în comunitate şi, dacă sunt luni, marţi, miercuri în Bucureşti, vineri, sâmbătă, duminică se întorc acasă. Când ai un "paraşutist", fără să atac pe cineva, nu se duce în comunitatea pe care o reprezintă, se duce acasă. Poate şi de aici această ruptură. Plus noi am impus obligativitatea întâlnirilor în birourile parlamentare cu alegătorii. Şi acum, dar acum lucrurile s-au schimbat un pic. S-a dus perioada în care stai şi aştepţi să vină oamenii la tine, trebuie să te duci tu la oameni. Noi am mai făcut încă un lucru: prealegeri directe. Foarte rar s-a întâmplat în aceşti 27 de ani să intervină preşedintele Uniunii pe listele pregătite de judeţe. S-a întâmplat de 2-3 ori, dar este o excepţie, nu regula. De aceea la noi această problemă nu este aşa de acută, dar nu neg că nici maghiarii nu sunt imuni la această nemulţumire la adresa clase politice.
Reporter: - Revenind puţin la programul dumneavostră electoral, toate lucrurile pe care le propuneţi sunt nişte deziderate sau chestiuni întocmite pornind de la realitatea bugetară?
Kelemen Hunor: - Realitatea bugetară nu o vezi, nu ai de unde să vezi realitatea bugetară pe anul viitor. Este tot timpul o proiecţie. Realitatea bugetară o vezi azi, pentru anul în curs. Poţi să faci o oarecare proiecţie pe nişte estimări, dar tot timpul rămân estimări. Faci o estimare cât va fi creşterea economică, cât vor fi veniturile. Important e ca în interiorul bugetului să ai un echilibru. Să nu iei bani de la investiţii ca să dai pe consum, pe salarii. Să poţi să nu depăşeşti deficitul bugetar şi să nu crească datoria publică. Dacă ţii cont de aceste aspecte şi poţi să ţii un echilibru în buget, poţi să faci o proiecţie şi poţi să faci nişte promisiuni realiste. Dacă spui că vrei să creşti salariile de cinci ori în patru ani, nu este realist. Dacă spui că vrei să creşti salariul minim de la 1250 la 2000 de lei în patru ani, dacă ai şi o creştere economică de peste 3%, e ceva realist. Ce am făcut în acest program a fost să ţinem cont de cum a arătat coreşterea economică din 2012 până în 2016, care e proiecţia, care sunt ţintele de deficit pentru România şi îndatorarea publică să nu crească peste o anumită limită. Am făcut promisiunile în funcţie de aceste cifre. Dar nu ştii cum va evolua anul viitor sau peste doi ani economia României, economia UE şi economia globală. Trebuie să spunem foarte clar că suntem dependenţi de ce se întâmplă în jurul nostru. Din păcate, nu noi suntem motorul economiei europene.Putem să găsim căi specifice pentru economia şi societatea românească, şi trebuie să facem acest lucru, dar totuşi dependenţa noastră globală este uriaşă.
Reporter: - Veţi folosi aceste puncte din programul dumneavostră pentru a condiţiona o eventuală intrare la guvernare? Vă întreb pentru că, din discursul altor lideri politici, pare că UDMR e o formaţiune pusă undeva pe un raft şi, dacă vrem, o luăm cu noi la guvernare, dacă nu, o lăsăm acolo.
Kelemen Hunor: - Era un banc cândva, care spunea că se fac alegeri ca să se ştie cine va guverna cu UDMR. Nici acea situaţie nu era adevărată, nici această abordare nu este corectă şi nu este adevărată. Ce vom spune legat de guvernare vom spune începând cu 12 decembrie şi nu înainte. Nu am făcut alianţe preelectorale, nu vom face şi despre acest subiect vom putea discuta după alegeri. Nu suntem nişte obiecte care pot fi luate de pe raft, avem şi noi dezideratele noastre. Orice formaţiune participă la alegeri pentru a avea posibilitatea să-şi pună în aplicare programul politic. Cei care spun că participă ca să fie în opoziţie tot timpul nu merită sprijin din partea oamenilor. Şi noi vrem să punem în aplicare măcar o parte din programul nostru politic. Din păcate nu putem să formăm singuri guvernul, cu toate că nu ar strica o astfel de încercare după aproape 100 de ani. Deci, sigur, vor exista baze programatice pentru o astfel de discuţie, dar nu înainte de 11 decembrie.
Reporter: - Am înţeles din sondaje că peste 80% dintre maghiari îşi doresc ca UDMR să fie la guvernare, faţă de 50% în 2014. De unde această evoluţie spectaculoasă?
Kelemen Hunor: - A fost tot timpul o evoluţie interesantă. Acum am ajuns din nou la o cotă foarte ridicată în ceea ce priveşte opţiunea electoratului de a încerca guvernarea. În 2009 eram tot la acest nivel, când eram în opoziţie. De obicei, oamenii sunt mai deştepţi decât politicienii şi simt exact când merg lucrurile mai bine şi când merg mai prost. Politicienii mai vopsesc în dreapta, în stânga, mai caută nuanţe. Dar oamenii simt exact cum stau lucrurile şi comunitatea noastră simte. Am ales să fim în opoziţie în 2014, nimeni nu ne-a scos de la guvernare, dar am considerat că nu putem să mergem mai departe cu partenerii de atunci şi am făcut bine, zic eu. Atunci am avut cotele cele mai scăzute în ceea ce priveşte participarea la guvernare. Oamenii s-au simţit înşelaţi de guvernare, nu au simţit rezultatele. Plus tot felul de discuţii inutile, ori cu ministrul de Externe, ori cu ministrul de Interne, ori cu unii, ori cu alţii. Între 90% şi 55% oscilează opţiunea electoratului nostru legată de participarea la guvernare. Am mai avut situaţia de acum şi în 2009, şi în 1997.
Reporter: - Ar mai fi o chestiune. Electoratul maghiar se simte mai mult de dreapta decât de stânga.
Kelemen Hunor: - Nu e un lucru nou. Mai e un aspect. Memoria instituţională se schimbă greu, memoria colectivă şi mai greu. Noi tot timpul am guvernat cu coaliţii de centru-dreapta, mai puţin în 2014. Oamenii spun fel de fel de trăzneli, dar noi, în prima guvernare, 1997-2000, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu şi cu premierii Ciorbea, Radu Vasile şi Isărescu, am fost într-o coaliţie de centru dreapta. În 2000-2004 noi nu am fost în coaliţie. Noi am susţinut pe Năstase şi guvernul PSD de atunci, dar noi nu am avut miniştri în cabinet. Deci noi nu am participat la actul de guvernare, nu am participat la şedinţele de guvern. Am avut realizări pentru comunitatea maghiară, inclusiv pragul de 20%, inclusiv foarte multe chestiuni legate de administraţia locală şi învăţământul în limba maternă. În 2005 am intrat într-o coaliţie de centru-dreapta. Băsescu - preşedinte, Tăriceanu - prim-ministru. În 2009 am stat în opoziţie, când a guvernat PDL-ul cu PSD-ul, mare coaliţie, mari rezultate, succes uriaş în ţară. După care am intrat iarăşi într-o coaliţie de centru-dreapta, în guvernul condus de Emil Boc. Prima dată când am încercat o guvernare cu social-democraţii a fost în 2014. A durat opt luni de zile, până când am părăsit acel guvern. De atunci suntem în opoziţie. Sau în 2016 nu ştim unde suntem, că nu ştie nimeni cine e în opoziţie şi cine e la guvernare. Deci tradiţia opţiunilor noastre era de centru-dreapta. Dar într-o comunitate de 1.300.000 de oameni sunt şi oameni de stânga, sunt şi liberali, e normal să fie. La începutul anilor 90, am optat să intrăm în Partidul Popular European, Uniunea Creştin Democrată cum era atunci. Am fost, alături de PNŢCD, primii care am intrat acolo. Ceilalţi au venit după noi: PDL, PNL, PMP. Deci opţiunile sunt, din acest punct de vedere, clare, dar degeaba cauţi doctrine curate în 2016. PSD are multe elemente de centru-dreapta, PNL are multe abordări de stânga.
Reporter: - Apartenenţa la PPE influenţează în vreun fel opţiunile dumneavostră în privinţa alianţelor din România?
Kelemen Hunor: - Nu. Ei niciodată nu ne-au impus nimic. Nici când am intrat în guvernul Ponta, nici când am ieşit. De fapt, ei, din acest punct de vedere, nu au o posibilitate şi nici o dorinţă de a impune cuiva ceva. Nici PDL-ului nu i-au impus când a intrat cu PSD la guvernare. Nici lui Merkel, şi de când guvernează cu socialiştii în Germania? Pentru PPE este important să aibă formaţiunile membre în executiv şi lasă la opţiunea fiecăruia care e combinaţia potrivită pentru ţara respectivă.
Reporter: - Aţi comentat deja de vreo două ori declaraţia domnului Dragnea, care spunea că nu vrea o alianţă cu UDMR după alegeri. PSD are deja o tradiţie de a o lua pe câmpii naţionaliste înainte de alegeri, poate trebuie citită în nota asta şi declaraţia domnului Dragnea. În schimb, domnul Tăriceanu spunea că ar dori o colaborare parlamentară şi chiar guvernamentală cu UDMR. Cum vedeţi deschiderea asta a ALDE faţă de UDMR?
Kelemen Hunor: - Nu este o noutate. E o tradiţie. Noi cu Tăriceanu am guvernat bine şi cred că a avut încredere în noi şi noi am avut încredere în el cât era premier. Din acest punct de vedere nu este ceva extravagant. Nu vreau să comentez eu aceste declaraţii pentru că v-aş spus că dacă vom vorbi despre guvernare o vom face după 11 decembrie. S-ar putea să guverneze domnul Dragnea cu doamna Gorghiu, într-o mare coaliţie fericită, iar noi cu domnul Tăriceanu să stăm în opoziţie. Sau poate o să stăm numai noi în opoziţie. Vă daţi seama ce fain va arăta România între 2017 şi 2020, cu toată lumea la guvernare, doar UDMR-ul în opoziţie. Deci nu se ştie. Sunt multe posibilităţi. E important să ţii cont de ce vor oamenii, care va fi rezultatul scrutinului din 11 decembrie. În rest, cine cum stă cu feng-shui-ul nu mă încălzeşte, nu mă deranjează, nu mă influenţează.
Reporter: - Dumneavostră l-ați apreciat pe domnul Cioloș pentru prestația dânsului din poziția de premier. În schimb, predecesorul dumneavostră în fruntea UDMR (Marko Bela - n.r.) a avut unele cuvinte critice la adresa Platformei Cioloș. Spunea că nu este menționată deloc problema minorităților.
Kelemen Hunor: - Există o jumătate de frază. Dacă am un reproș - dar nu vreau să vorbesc eu despre reproșuri, că nu este cazul -, dacă lipsește ceva din acel text, din acea platformă, tot despre acest lucru aș vorbi și eu. Relația între români și maghiari, între majoritate și o minoritate, într-o abordare politică când ești foarte aproape de centenarul Unirii, 1918-2018, cred că este un lux să nu vorbești despre această realitate și despre această necesitate de a restabili permanent, de a reseta relația dintre majoritate și minoritate. Eu nu mi-am propus în această perioadă să fiu criticul lui Cioloș, nici al lui Dragnea, nici al lui Tăriceanu. Nu ăsta e scopul meu. Scopul meu este de a vorbi despre ceea ce propunem noi, despre candidații noștri, despre aștepările comunității noastre, așteptările comunităților din Transilvania până la urmă. Vom vedea mai târziu ce se va întâmpla. Dacă pot să-i reproșez ceva lui Dacian Cioloș, eventual, în această perioadă de un an de zile - și nu legat de platformă, pentru că platforma cuprinde niște principii și valori de bun-simț și lipsuri care pot fi corectate -, ar fi că nu a ascultat și nu a ținut cont de votul Parlamentului în două cazuri.
Reporter: - Moțiunile simple.
Kelemen Hunor: - La moțiunile simple. E adevărat că are constituțional posibilitatea de a alegere dacă ține cont sau nu, dar când ești tehnocrat sau, mă rog, ai fost votat ca un guvern tehnocrat și respecți principiile parlamentarismului și vrei să ții cont de acel rol al Parlamentului de a controla Executivul, ceea ce la noi nu prea se întâmplă, totuși ar fi trebuit să țină cont de ce a votat Parlamentul. Sigur, poate e un aspect mai puțin important în acest moment. Mai ales în cazul Ralucăi Prună eram aproape de campanie, de alegeri. Unde să mai găsești un ministru care să vrea să stea o lună și jumătate? Și în cazul Achim Irimescu era o chestiune care putea fi discutată. Dacă eu aș fi fost prim-ministru, aș fi ținut cont de ce spune Parlamentul. Mai ales că Cioloș, extrem de rapid, a făcut schimbări acolo unde a simțit că e nevoie. Din acest punct de vedere, chiar vorbeam cu cineva zilele acestea că tehnocrat nu înseamnă că te pricepi la ceva. E o sintagmă frumoasă. Am văzut, tehnocrații au fost schimbați pe bandă rulantă în acest an, că nu au știut să conducă ministere, nu au avut rezultate, au greșit. Și mai sunt mulți care au greșit și au rămas în funcție. Dar premierul a fost extrem de ferm în această privință și, unde a trebuit, a făcut schimbarea. Nici nu știu câți miniștri au fost schimbați într-un an de zile. Bănuiesc că majoritatea nu a fost audiată în Parlament din cei care acum se află în funcție. Dar părerea mea despre premier, în mare, nu s-a schimbat. În UDMR, sigur, avem abordări diferite, nu trebuie să fim cu toții de aceeași părere. Ar fi culmea.
Reporter: - Aveţi vreun partid sau vreo persoană cu care puteţi spune sigur că nu sunteţi dispuşi să negociaţi?
Kelemen Hunor: - După 11 decembrie vă pot răspunde la această întrebare. Aş putea spune că Dragnea a exclus orice colaborare, dar nu vreau să răspund în felul acesta.
Reporter: - Într-un domeniu, sunteţi poate cel mai apropiat în opinii de domnul Tăriceanu: în privinţa statului de drept şi a activităţii DNA. Sunteţi unul dintre cei mai critici politicieni în privinţa statului de drept.
Kelemen Hunor: - Nu ştiu dacă sunt cel mai critic. Nu sunt cel mai vocal, asta e sigur, că eu vorbesc rar, nu dau declaraţii zilnice.
Reporter: - Cine urmăreşte activitatea dumneavostră vede că aţi criticat anumite anchete.
Kelemen Hunor: - Cred că într-o democraţie trebuie să acceptăm că orice politician poate comenta acţiunile, deciziile instituţiilor statului. Cum şi procurorii, magistraţii fac aprecieri la adresa politicienilor, fac şi politicienii astfel de aprecieri. Nu putem spune că există subiecte tabu. Eu respect deciziile definitive ale instanţelor. Acest lucru este un principiu de la care nu putem să ne mişcăm, indiferent cum e decizia, dacă mă mulţumeşte sau nu, eu accept şi respect orice decizie definitivă a unui judecător. Eu când critic anumite acţiuni şi când vorbesc de statul de drept, nu vorbesc neaparat despre procurorii din DNA. Eu adaug de fiecare dacă, deşi poate nu apare asta în presă, că sunt pentru lupta împotriva corupţiei. Acolo unde s-a furat, acolo unde cineva s-a atins de banul public şi a însuşit ceva din bunurile comune, trebuie pedepsit. Eu am o problemă cu legile de cauciuc. Am o problemă când nu e clar unde există o greşeală administrativă, de foarte multe ori involuntară, şi unde începe zona penală. În acest moment, orice poate să fie corupţie dacă e făcut de un funcţionar public sau de un om angajat într-o instituţie publică. Cred că în România ar fi extrem de necesar să existe o linie clară. Dacă ai greşit, dacă ai decontat prost cheltuielile de benzină de la primărie, dacă ai dat o decizie care, din punct de vedere administrativ nu a fost corectă, dar nu ai adus un prejudiciu, şi mai ales nu ai adus un prejudiciu în mod voluntar, atunci primeşti o amendă, eşti schimbat din funcţie, dar nu intri în zona penalului. Când vorbesc de statul de drept, despre aceste legi de cauciuc vorbesc, nu de procurori. Eu pe procurori îi susţin şi îi înţeleg. Ei reprezintă statul şi reprezintă acuzarea. Asta e munca lor. Dar unde este graniţa, unde sunt limitele? Astea trebuie discutate. Sunt convins că nu este perioada în care se poate discuta raţional despre aceste lucruri. Nici nu trebuie să discut eu poate, dar la un moment dat cineva ar trebui să pună în discuţie aceste aspecte. Repet: sunt pentru a pedepsi pe cei care au furat.
Reporter: - Vă întrebam pentru că, din felul în care sunt reflectate în presă poziţiile dumneavostră, reiese faptul că toate acţiunile procurorilor împotriva unor reprezentanţi ai UDMR fac parte dintr-o mare conspiraţie împotriva comunităţii maghiare.
Kelemen Hunor: - Nu chiar. Nu am spus acest lucru. Am nominalizat doar pe acei colegi ai mei pe care îi ştiu şi despre care sunt convins că n-au furat. De obice, dacă vă uitaţi pe dosar, nu în prima zi când apar informaţiile pe surse, dispar acuzaţiile de corupţie. Rămâne abuzul în serviciu, rămân alte acuzaţii, dar nu se vorbeşte despre furt, despre sume însuşite, despre mită. Când vorbesc despre colegii mei, despre aceste cazuri vorbesc, unde poate că a existat o greşeală, dar a fost o greşeală administrativă, involuntară. De exemplu ce se întâmplă acum la Târgu Mureş. Să pui sub acuzare pe toţi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean că au votat pentru înfiinţarea şcolii confesionale în limba maghiară pentru Biserica Catolică, indiferent de cine e vorba, român, maghiar, toţi sunt acuzaţi, nu cred că e o chestiune corectă. Sigur, o anchetă poţi să faci mult mai bine dacă îi arestezi pe toţi. Ok, trebuie băgaţi toţi la arest şi merge mai uşor ţara. Până la urmă, ce s-a făcut la Târgu Mureş, din punct de vedere legal, constituţional, din punct de vedere al bunului-simţ, nu a fost altceva decât reînfiinţarea unei şcoli care a fost furată de comunişti. Nimeni nu spune, cel puţin cu voce tare, că furtul comuniştilor trebuie consacrat ca fiind legal şi trebuie să rămână aşa. Am adus argumente, am acceptat că trebuie găsită o oarecare dreptate pentru cei care au suferit în perioada comunistă, inclusiv cultele religioase. Nu au furat de la nimeni, nu au furat din bani publici, au făcut ce scrie în lege: poţi să înfiinţezi şcoli confesionale şi poţi să înveţi în limba maternă. Dacă a fost undeva o greşeală administrativă, trebuie o sancţiune administrativă. Dar de aici şi până la a aresta la domiciliu inspectorul şef - un român, nici măcar nu e maghiar - sau la a ţine sub control judiciar directorul şcolii, e o distanţă destul de lungă. Atunci haideţi şi arestaţi-ne pe toţi cei care am dat legi şi decizii politice prin care am înfiinţat şi redeschis şcoli din 1990 până în 2016. Mă rog, a fost o paranteză lungă, dar ca să înţelegeţi în ce direcţie se duc criticile mele. Nu se duc în direcţia procurorilor, nu sunt împotriva luptei împotriva corupţiei. Dar daţi-mi voie să am o opinie, atâta timp cât avem această libertate.
Reporter: - Cu domnul Iohannis cum vă înţelegeţi? Ce părere aveţi despre dânsul?
Kelemen Hunor: - Din când în când ne vedem, foarte bine discutăm, foarte scurt, aşa cum se discută cu domnul Iohannis. Nu avem nicio relaţie specială, în niciun sens. E o relaţie instituţională corectă şi extrem de deschisă.
Reporter: - Este diferit faţă de domnul Băsescu?
Kelemen Hunor: - Oamenii sunt diferiţi şi relaţiile sunt diferite.
Reporter: - Cu domnul Viktor Orban?
Kelemen Hunor: - Avem o relaţie bună. După 2012 lucrurile s-au îmbunătăţit. Da, avem o relaţie corectă. Foarte rar ne întâlnim, de 2-3 ori pe an. Iarăşi, este o chestiune foarte deschisă, o relaţie foarte corectă, nimic altceva.
Reporter: - Este statul maghiar un sprijin pentru comunitatea maghiară din România?
Kelemen Hunor: - Este. A fost 27 de ani, cu diferite proiecte şi cu intensitate diferită. Dar a fost permanent după Revoluţie. Ei şi-au exprimat prin Constituţie o responsabilitate faţă de comunităţile maghiare care trăiesc în afara graniţelor. Au un sprijin mai ales pentru acţiuni culturale. Avem acest sprijin şi noi, aşa cum şi România sprijină comunităţile româneşti din afara graniţelor. Eu chiar aş vrea să văd un sprijin mai puternic pentru cei din Valea Timocului. Am fost acolo, am văzut care sunt problemele lor.
Reporter: - Deci România ar putea să ia exemplu de la Ungaria în această privinţă?
Kelemen Hunor: - Eu nu vreau să spun că ar trebui să ia exemplu. Nu ştiu dacă trebuie să ia exemplu. România sprijină puternic comunităţile româneşti din afara graniţelor, am văzut şi când eram în Executiv. Dar acolo unde cred că se poate face mai mult este pentru românii din Valea Timocului.
Reporter: - Cu domnul Tokes Laszlo cum vă mai înţelegeţi?
Kelemen Hunor: - În niciun fel, nu avem nicio relaţie. Din când în când ne mai întâlnim. Servus, servus, asta e relaţia noastră şi se întâmplă de obicei pe la Parlamentul European, când ne întâlnim pe coridor. Noi nu avem o relaţie instituţională cu Tokes. Asta e viaţa. El e europarlamentar din Ungaria, noi suntem aici, avem treabă aici, nu avem alte relaţii.
Reporter: - Aţi făcut apel în ultima perioadă la Declaraţia de la Alba Iulia 1918, un document care prevedere mult mai multe drepturi pentru minorităţi, parcă, faţă de ce se întâmplă în prezent. Care e problema? Este societatea românească mai intolerantă?
Kelemen Hunor: - Eu nu spun acest lucru. Eu spun că dacă baza morală şi juridică a statului modern român este Declaraţia de la Alba Iulia, atunci şi rezoluţia prin care s-a promis minorităţilor naţionale câteva lucruri esenţiale trebuie să fie literă de lege, nu trebuie să rămână o promisiune. Nu pierde niciun român, societatea românească nu pierde nimic dacă păstrăm diversitatea şi nu încercăm să avem un stat etnic emogen, aşa cum a dorit Ceauşescu cel mai agresiv, că au fost şi alţii, nu numai el. Din acest punct de vedere, eu nu spun altceva decât de au spus românii în 1918 la Alba Iulia. E de bun-simţ. Nimic în plus, nimic în minus. Despre aceste lucuri trebuie să discutăm deschis, cu empatie, să încercăm să înţelegem pe celălalt. Şi noi pe români, dar şi românii pe noi. Încă un lucru: majoritatea este întotdeauna responsabilă de cum se simte minoritatea, dacă se simte în siguranţă, dacă simte pericolul asimilării etnice, religioase, lingvistice sau nu. Din acest punct de vedere au fost perioade extrem de promiţătoare în aceşti 27 de ani şi au fost şi cazuri când lucrurile s-au oprit, au stagnat şi, din păcate, în aceată perioadă iarăşi simţit o stagnare.
Reporter: - Din ce punct de vedere?
Kelemen Hunor: - Am reuşit să constrium lucruri importante împreună, şcoli cu predare în limba maghiară şi, încet-încet, avem cazuri când se încearcă închiderea lor, prin diverite mijloace. Există legi care nu sunt respectate, cum este Legea Învăţământului. La Târgu Mureş, la UMF, nu este respectată de patru ani de zile şi niciun procuror, niciun DNA, nimeni nu e interesat de aceste aspecte, de un abuz în serviciu, de încălcarea legii. Ne interesează dubla măsură. Nimeni nu răspunde. Există legi care spun că poţi să foloseşti inscripţii biligve, poţi să foloseşti limba maghiară în administraţie şi apar hotărâri definitive prin care se spune că nu trebuie să existe inscripţii biligve. Deci din acest punct de vedere spun că există o stagnare, oamenii simt că parcă se întoarce roata timpului.
