Premium
O amplă investigație are loc de mai mult timp la nivelul Ministerului de Interne, fiind vizate mai multe infracțiuni chiar și de criminalitate organizată dar și vulnerabilitatea unei instituții de forță din cadrul ministerului prin compromiterea unui ofițer de poliție care pare a executa ordinele unui grupări bine structurate, finanțarea fiind asigurată de câțiva oameni de afaceri cu interese politice și economice în județul Prahova, anunță ziarulincomod.ro.
Cine este acest ofițer? Comisar șef Adrian Rădulescu (foto), ofițer în cadrul Serviciului Județean Anticorupție (SJA) -cunoscut și ca Direcția Generală Anticorupție (DGA) structura teritorială Ploiești, o instituție de forță a Ministerului de Interne.
Oameni de afaceri, din administrația locală, din politică chiar și jurnaliști sunt pe lista neagră a acestei grupări fiind constant amenințați, intimidați și șantajați cu fabricarea de dosare penale și compromiterea în spațiul public pe anumite siteuri și rețele de social media, susține sursa citată.
Dacă până acum s-a luat în calcul și varianta unor simple speculații, din 2023 informațiile s-au concretizat într-un dosar penal fabricat de acest ofițer în baza unor informări trimise și înregistrate la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție.
Cel mai probabil datele au fost transmise celor din grupare care au diseminat deja aceste date chiar și în spațiul public, indicând persoanele vizate, ordinea în care urmează a fi audiate ba chiar și numărul dosarului precum și numele polițistului detașat care face audierile.
Pe 17 august 2015 a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă. Acesta împreună cu un alt ofițer au amenințat cu arestarea mai mulți administratori de societăți comerciale și i-au determinat pe aceștia să formuleze denunțuri mincinoase împotriva unor ofițeri de poliție, lucru care s-a materializat în două dosare de cercetare penală.
Pentru aceste fapte polițistul a fost trimis în judecată
Din același dosar s-au disjuns și alte fapte care îl vizează pe ofțer, inclusiv o acuzație de constituire de grup infracțional organizat.
Într-un alt dosar penal înregistrat la Parchetul General în 2019 și aflat încă în cercetare ofițerul este acuzat de un procuror DNA pentru nu mai puțin de șase infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, mărturie mincinoasă, inducerea în eroare a organelor judiciare, favorizarea făptuitorului, complicitate la represiune nedreaptă și ultraj judiciar.
În memoriul cu numărul 0614 din 22.05.2019 adresat Parchetului General, un fost ofițer SRI sesizează că a formulat un denunț mincinos împotriva unui procuror DNA și vrea să își retragă declarațiile precizând că a fost indus în eroare de un grup infracțional organizat din care face parte și ofițerul de Poliție.
”Înțeleg să retrag acest denunț deoarece suspectez că am fost utilizat de un grup de oameni urmăriți penal care au ca scop atacarea justiției. Membrii acestei grupări urmăresc fabricarea de probe, încercarea de inculpare a unor ziariști și manageri de presă locală în scop de răzbunare pentru că aceștia au dezvăluit ilegalitățile lor și exonerarea de răspunderea penală care îi incumbă”.
Ancheta DGA
O anchetă a Direcției Generale Anticorupție a verificat dacă ofițerul încălca prevederile Codului Penal prin mai multe acțiuni de filaj întreprinse de acesta inclusiv la domiciliul șefului său direct. Concret, ofițerul își urmărea șeful atât în timpul liber cât și în timpul serviciului. Ulterior i-a făcut șefului său două plângeri penale la DNA structura centrală care au fost clasate pe motiv că ”faptele nu există”.
Tot șeful său a fost reclamat de ofițer la Agenția Națională de Integritate (ANI), decizia instituției fiind desființată de o instanță de judecată.
Ofițerul a făcut obiectul unor raportări făcute de șeful structurii dar și de alți colegi, informațiile referindu-se la abateri disciplinare dar și posibile încălcări ale prevederilor Codului Penal.
Reclamant de profesie
Pe portalul instanțelor de judecată numele ofițerului figurează ca reclamant în mai multe procese intentate în ultimii ani structurii unde activează pentru a contesta acte administrative. Vorbim de calificativele de evaluare a activității și o sancțiune.
Din cele șase procese verificate de reporterii noștri ofițerul a pierdut 5 dintre acestea definitiv la Curtea de Apel, iar cel câștigat în primă instanță la Tribunal nu a mai fost contestat.
Caracterizarea șefilor
Iată cum este descris ofițerul de poliție, informațiile fiind asumate de conducerea structurii în care activează. Următoarele informații se regăsesc într-un dosar care a fost judecat la Curtea de Apel Ploiești, pierdut de ofițer.
”Astfel, la Rezultatul activității desfășurate este notat după cum urmează:
La punctul 1 punerea în practică a prevederilor procedurilor standardizate de lucru și a metodologiei de linie privind activitatea de dezvoltarea informațiilor precum și la punctul 2 obținerea, dezvoltarea și gestionarea datelor și informațiilor referitoare la personalul M.A.I., în scopul descoperirii, documentării și combaterii faptelor de corupție și a celor asimilate corupției, a fost notat cu nota 3.
-la punctul 6, capacitate de comunicare, este notat cu nota 2
-la punctul 7, …. de colaborare, i s-a acordat nota 2
-la punctul 8, Flexibilitate în gândire, a fost notat cu nota 2
-la punctul 9, pentru Inițiativă în muncă, a fost notat cu nota 3
-la punctul 10, pentru asumarea responsbailității, a fost notat cu nota 3
-la punctul 11, pentru loialitate/angajament față de instituție a fost notat cu nota 3
-la punctul 12, pentru respectarea eticii și dontologiei profesionale i s-a acordat nota 2, în timp ce la punctul 13, pentru disiciplină, a fost notat cu nota 3
-la punctul 14, pentru prestanță, nu i-a fost acordată nicio notă
Ofițerul de poliție nu a îndeplinit activități clare și cu substanță manifestând o atitudine ostilă față de alte activități dispuse. Totodată, a manifestat lipsă de interes față de sarcinile de serviciu și respectarea programului de lucru, acesta manifestând dispreț față de colegi și șeful nemijlocit. Comentează ordinele și dispozițiile primite, considerându-le ilegale.
“Ofițerul de poliție nu a manifestat preocupare și determinare în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, totdeauna exprimând o atitudine de superioritate în raport cu colegii și șeful nemijlocit, aspecte care aduc atingere eticii și deontologiei profesionale. De asemenea, nu își asumă responsabilitatea afirmațiilor și acțiunilor întrerprinse, dă o interpretare proprie tuturor dispozițiilor primite și a procedurilor și metodologiilor de lucru.
Caută totdeauna să influențeze colegii, în sensul de a nu respecta dispozițiile șefului nemijlocit, inducând ideea că acestea sunt ilegale și abuzive. Are un caracter individualist.”
Cu așa ”CV” impresionant, ofițerul a fost și avansat o perioadă scurtă de timp, fiind împuternicit ca adjunct al șefului Poliției Prahova. În acea scurtă perioadă de timp a fost reclamat de două polițiste care se simțeau șicanate și supuse unor presiuni de acest ofițer, în activitatea lor profesională.
