Premium
Mesaje contradictorii între Președinte și Guvern
"Nu se discută despre niciun impozit şi nicio taxă pentru oamenii de rând, ci de situaţii unde au fost reglementări care poate nu au fost suficient de bine gândite, respectiv reglementări care vin să elimine anumite portiţe din Codul Fiscal", a susţinut preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Dacă şeful statului a declarat că nu vor fi puse noi taxe în cârca oamenilor de rând, cu doar o zi înainte, premierul Nicolae Ciucă anunţa impozitarea suplimentară a tuturor jucătorilor de jocuri de noroc. Astfel, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, noile impozite sunt: 10% pentru câștiguri până în 3.000 de lei, 20% pentru câștiguri de până la 10.000 de lei și 40% pentru veniturile care depășesc această sumă. Spre comparație, în prezent, cel mai mare impozit pe câștig este de 25% pentru sumele mai mari de 445.000 lei.
Ioana Bazavan, directorul general al MaxBet, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria jocurilor de noroc din România, susține că aceste măsuri de impozitare pentru clienți ne întorc în timp: “Ne întoarcem cu 10 ani în urmă, iar tot ceea ce am construit în acești ani se va putea pierde. Oamenii nu vor mai fi de acord să joace așa cum o fac în prezent, de teama unor câștiguri reduse, de teama unor impozite suplimentare pe care trebuie să le plătească, iar toate investițiile industriei jocurilor de noroc în economie s-ar putea opri sau chiar se vor reduce. Ba mai mult, jucătorii vor căuta alternative pentru că nu vor să le fie înjumătăţite câştigurile de către stat. Cea mai la îndemână soluţie pentru ei va fi să se îndrepte spre piaţa neagră, spre platforme necontrolate de statul român”
Dacă jucătorii sunt prinşi între declaraţiile contradictorii de la Cotroceni şi Palatul Victoria, Guvernul pare a fi prins în propria logică strâmbă. Paradoxal, deși guvernanții cred că astfel pot atrage mai mulți bani la buget, efectul ar putea fi unul invers, de scădere a încasărilor care ar putea ajunge la stat.
Primii contestatari ai măsurilor anunţate de Guvern sunt jucătorii, care au lansat critici în mediul online, dar şi variante prin care se pot muta pe platforme din afara țării, unde impozitele pentru câştigurile obţinute sunt mult mai mici sau chiar deloc. Cum statul vrea să împartă cu ei câştigurile, jucătorii se văd nevoiţi să caute soluţii alternative, în afara oricărui control.
Guvernul vine la stupul cu miere
Jocurile de noroc în România aduc sume consistente la bugetul statului prin taxele și impozitele deja plătite, iar gradul de colectare este cel mai mare din întreaga economie românească. Valabilitatea licențelor, precum și autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc pentru sălile de jocuri de noroc din România sunt condiționate de plata integrală și anticipată a taxelor către stat. Iar acest lucru generează un grad de colectare de peste 99% pentru tot ceea ce înseamnă joc de noroc fizic.
“Prin iniţiativa de a impozita câştigurile obținute de jucători, Guvernul aleargă după mai mulţi iepuri. Şi din păcate, jucătorii sunt primele victime. Câştigurile la care visează Executivul sunt o iluzie. Statul devine un parior care nu cunoaşte regulile jocului. Prin măsurile de supraimpozitare se vor reduce cu peste 30%, aproximativ 300 milioane euro, taxele încasate astăzi din jocuri de noroc, prin restrângerea sumelor jucate în landbased şi online” declară Sorin Georgescu, președintele ROMSLOT
România nu învaţă din greşelile altor ţări
Această supraimpozitare a jocurilor de noroc s-a încercat și în alte țări europene, iar rezultalte nu au fost cele așteptate. Drept urmare, în momentul de față, doar patru țări europene impozitează toate câștigurile din jocurile de noroc. Dintre cele patru țări din UE care impozitează toate câștigurile, doar România nu are are un prag minimal, de la care începe impozitarea. În țările care impozitează câștigul, venitul pentru care nu se aplică impozit variază de la 100 de Euro în Grecia, până la 5.000 de Euro în Portugalia.
Taxarea suplimentară va trimite jucătorii pe piața neagră
Liviu Popovici, președintele Romanian Bookmakers - Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, consideră că este incorectă decizia Guvernului de a lua aceste măsuri fără o consultare cu investitorii din industria vizată de schimbările legislative: „Supraimpozitarea jucătorilor nu reprezintă o soluție. Am solicitat Guvernului prorogarea intrării în vigoare a modificărilor care privesc industria până la 1 ianuarie 2023 pentru a putea lucra cu specialiștii în fiscalitate și a găsi cele mai bune soluții. Cu siguranță un dialog cu Guvernul va conduce la soluții benefice pentru toți factorii implicați, societate, autorități, jucători și organizatori de jocuri de noroc.”
În anul 2021, industria landbased a înregistrat venituri de aproximativ 7 miliarde lei și un profit net de 550 milioane lei, dar a plătit taxe directe şi indirecte de peste 3,5 miliarde lei, din care 2,5 miliarde au fost încasate deja și încă 1 miliard reprezintă eșalonări din perioada pandemiei.
