Premium
Ucraina și Republica Moldova au nevoie să își securizeze calea europeană, spune președintele Iohannis, reiterând așteptarea privind formularea, până la sfârșitul anului, a deciziei strategice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambele state.
Președintele Klaus Iohannis, a participat, în perioada 26-27 octombrie 2023, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, care au avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Principalele subiecte au vizat evoluțiile din Orientul Mijlociu, situația din Ucraina și revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, precum și o discuție strategică privind migrația, cu accent pe dimensiunea externă a acesteia.
De asemenea, liderii europeni au mai abordat în discuții aspecte privind protecția împotriva dezastrelor naturale, conferința ONU privind schimbările climatice - COP28, precum și alte teme legate de relațiile externe ale UE, precum situațiile din Caucazul de Sud, din nordul Kosovo și din Sahel. Aspectele privind situația economică au fost abordate pe larg în cadrul reuniunii Summitului Euro în format extins.
La finalul reuniunilor, au fost adoptate concluzii ale Consiliului European pe aceste tematici, precum și o Declarație a Summitului Euro în format extins.
Situația din Ucraina a fost abordată pe dimensiunile legate de aspectele de apărare și sprijin militar, aranjamentele de securitate, asistența financiară, sancțiuni, continuarea demersurilor în plan internațional pentru tragerea la răspundere a Rusiei, demersurile de sprijin în avansarea parcursului european.
„Referindu-se la contextul geopolitic extrem de complicat, Președintele Klaus Iohannis a insistat ca atenția și sprijinul multidimensional pentru Ucraina să continue să rămână o prioritate, atât timp cât va fi necesar. Astfel, președintele a pledat pentru menținerea unității și solidarității Uniunii în abordarea situației din Ucraina, aspecte care trebuie să fie dovedite și confirmate constant prin acțiuni concrete. De asemenea, Iohannis a exprimat susținerea pentru adoptarea unui pachet cuprinzător privind angajamentele de securitate pentru Ucraina. Președintele României s-a pronunțat, totodată, pentru continuarea politicii de sancțiuni împotriva Rusiei, dar și pentru identificarea de soluții legale în vederea utilizării activelor imobilizate ale Rusiei în procesul de reconstrucție a Ucrainei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat asistența complexă oferită de România Ucrainei de la începutul războiului, precum și consistența dialogului bilateral din ultima perioadă. Președintele României a subliniat faptul că abordarea constructivă a țării noastre a permis consolidarea tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul României prin intermediul Culoarelor de Solidaritate”, arată Administrația Prezindențială.
Totodaată, Iohannis a menționat că atât Ucraina, cât și Republica Moldova au nevoie să își securizeze calea europeană, reiterând așteptarea clară privind formularea, până la sfârșitul anului, a deciziei strategice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambele state.
Șeful statului a accentuat importanța securității și a stabilității întregii regiuni a Mării Negre, inclusiv a Republicii Moldova, care se confruntă cu numeroase presiuni din partea Rusiei. În acest sens, Iohannis a subliniat necesitatea absolută ca UE să continue oferirea de sprijin solid Republicii Moldova.
În context, ca urmare a demersurilor României, concluziile Consiliului European conțin o referire distinctă și la necesitatea continuării sprijinului UE pentru Republica Moldova ca răspuns la provocările cu care acest stat se confruntă ca o consecință a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, concluziile reconfirmă angajamentul UE de a continua să lucreze îndeaproape împreună cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, pentru a sprijini reformele acestora în parcursul lor european.
Situația din Orientul Mijlociu a fost discutată pe larg de liderii europeni.
Președintele a reiterat sprijinul deplin pentru Israel, care are dreptul legitim să se apere, în urma atacurilor teroriste ale Hamas, în conformitate cu dreptul internațional umanitar. Totodată, Iohannis a evidențiat decizia României de a acorda asistență umanitară de urgență civililor din Fâșia Gaza, unde cetățeni români și alți cetățeni europeni continuă să fie blocați.
De asemenea, Președintele României a insistat pentru continuarea derulării eforturilor susținute în vederea eliberării ostaticilor și o coordonare strânsă a statelor membre UE pentru evacuarea în siguranță a cetățenilor europeni, atât din Israel, cât și din Palestina și Fâșia Gaza.
Totodată, Iohannis s-a pronunțat pentru necesitatea unei viziuni clare și unitare la nivel UE asupra situației din regiune, susținând importanța evitării escaladării conflictului, printr-o acțiune coordonată cu partenerii regionali și SUA în vederea identificării unei soluții pentru obținerea unei păci durabile, în baza soluției celor două state. În același timp, președintele a exprimat preocuparea față de creșterea tensiunilor și a polarizării în cadrul societăților europene, ceea ce riscă să genereze presiuni și riscuri suplimentare pentru securitatea internă europeană.
Consiliul European a avut, totodată, o primă discuție de orientare cu privire la procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, pe baza propunerii Comisiei Europene din iunie 2023, pentru a răspunde nevoilor urgente de la nivelul UE și pentru a oferi un sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina.
Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat în favoarea revizuirii bugetului UE, revizuire care să reflecte noile provocări presante ale Uniunii, cu accent pe cheltuielile pentru Apărare, susținerea competitivității, a cercetării și inovării, precum și necesitatea sprijinului pentru Ucraina. În acest scop, Iohannis a subliniat importanța asigurării de resurse financiare suplimentare la bugetul UE, care să poată acoperi toate aceste priorități, astfel încât să nu fie afectate alocările inițiale pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, obiectiv prioritar pentru România în acest proces de revizuire. Președintele Klaus Iohannis a făcut referire la dificultățile de natură bugetară cu care unele state membre se confruntă, mai ales pe fondul impactului generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, arătând că ar fi oportună, în noul context, o regândire inclusiv pe palierul calculării deficitelor bugetare.
În domeniul migrației, Consiliul European a avut o discuție strategică, cu accent pe dimensiunea externă a acestui fenomen.
Președintele României a pledat pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației, accentuând nevoia de consolidare a cooperării cu statele terțe de origine și de tranzit ale migranților, pe toate palierele.
Președintele Klaus Iohannis a reliefat, totodată, importanța continuării sprijinului pentru statele membre plasate în prima linie în gestionarea migrației, prin consolidarea capacității lor de gestionare a frontierelor. În acest sens, Președintele României a evidențiat contribuția țării noastre la protecția frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin intermediul proiectului pilot implementat cu succes la frontiera comună cu Serbia, cu sprijinul Comisiei Europene.
În raport cu celelalte subiecte ale agendei europene, Consiliul European a exprimat profunda îngrijorare față de situația securității din nordul Kosovo și a condamnat cu fermitate atacul violent împotriva poliției din Kosovo din 24 septembrie 2023. Liderii UE au arătat nevoia unor eforturi susținute de detensionare în regiune, subliniind că implementarea acordurilor agreate în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană pentru normalizarea relațiilor este o condiție esențială pentru avansarea europeană a acestora. A fost reiterat, de asemenea, sprijinul pentru eforturile de reformă în parcursul european al statelor din Balcanii de Vest.
Cu referire la situația dintre Armenia și Azerbaidjan, Consiliul European a subliniat sprijinul său continuu pentru promovarea unei păci durabile între cele două state, bazate pe recunoașterea principiilor suveranității, a inviolabilității frontierelor și a integrității teritoriale. Uniunea Europeană va continua demersul de mediere între cele două state în formatul Bruxelles.
Liderii europenei au exprimat, totodată, preocuparea cu privire la deteriorarea continuă a situației de securitate din Sahel, agravată de instabilitatea politică, ceea ce afectează inclusiv statele învecinate.
Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană au condamnat în mod ferm atacurile teroriste care au avut loc în Belgia și Franța soldate cu pierderea de vieți omenești și au subliniat că Uniunea rămâne unită și fermă în lupta împotriva terorismului, a urii și a extremismului. Consiliul European a solicitat instituțiilor și statelor membre să se angajeze în eforturi concertate pentru a mobiliza toate domeniile de politică relevante la nivel național și UE pentru a spori securitatea internă.
Aspectele de natură economică abordate în cadrul Summitului Euro în format extins au vizat, în principal, consolidarea competitivității pe termen lung a economiei europene, asigurarea deplinei funcționalități a Pieței Unice, întărirea bazei industriale și tehnologice și a rezilienței Uniunii.
„Președintele României a susținut consolidarea Pieței Unice și a pledat pentru o abordare echilibrată în definirea măsurilor în acest domeniu. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a insistat pentru eliminarea tuturor barierelor rămase în calea liberei circulații și asigurarea unei concurențe echitabile între statele membre. În ceea ce privește stimularea competitivității la nivel european, Președintele României a argumentat în favoarea menținerii unei abordări care să promoveze coeziunea și convergența între statele membre, precum și reziliența internă a Uniunii Europene. Declarația adoptată la finalul Summitului Euro confirmă faptul că Uniunea rămâne fermă în ceea ce privește creșterea rezilienței economiilor europene. Se arată, de asemenea, că o coordonare strânsă a politicilor economice este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivului unei creșteri economice durabile și mai favorabile incluziunii. Declarația face referire și la ameliorarea investițiilor din sectorul privat și la deblocarea finanțărilor pentru provocările comune, inclusiv pentru a permite Uniunii să devină lider în tranziția verde și digitală. Liderii au solicitat, totodată, eforturi continue pentru finalizarea Uniunii Bancare”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
