Planul lui Erdoğan pentru Turcia! Ce vizează ‘sultanul’ în noul mandat: ‘Să reajungă la impactul și forța pe care imperiul otoman le avea în vremea respectivă’

Un posibil parcurs pentru viitorul Turciei, asta ne propune istoricul și profesorul Ionuț Cojocaru în ultima sa carte publicată „Turcia de la Atatürk la Erdoğan*”.

În fond volumul este un studiu monografic, care vizează personalitățile celor doi lideri emblematici din Turcia: pe de-o parte Mustafa Kemal Atatürk, iar de cealaltă parte pe Recep Tayyip Erdoğan.

De subliniat că studiul cuprinde în acest fel aproape 40 de ani din istoria Turciei moderne: 15 ani pentru destinul lui Mustafa Kemal Atatürk (1923 – 1938) și deja cei 20 de ani de când Erdoğan conduce cu o mână de fier țara (2002 – prezent).

Proiectul editorial este structurat pe mai multe teme: de la poziționarea celor doi lideri în contextul istoriei (Atatürk – ipostazele unui reformator, p. 18; Desființarea sultanatului. Conferința de la Lausanne – Punctul de plecare al statului turc, p. 98, la teme care îl vizează pe Erdoğan: Turcia sub amprenta liderului Erdoğan, p. 121 sau Planurile lui Erdoğan, năruite de alegerile parlamentare, p. 141 etc.).

De precizat este că Ionuț Cojocaru nu tratează cu superficialitate sau nu evită subiecte mai sensibile din Turcia: Drepturile omului în Turcia, p. 181, Cum se manipulează societatea turcă, p. 317, Mehmet vs. Vlad, în topul Netflix din România: ce stă în picioare și ce este discutabil din punct de vedere istoric în filmul realizat de un regizor turc, p. 385, etc.

Ionuț Cojocaru a explicat la lansarea volumului de la Bookfest de ce au apărut în ultima perioadă foarte multe filme istorice turcești, care prezintă favorabil perioada Imperiului Otoman, gest care nu pare să fie ceva pur întâmplător.

„Trecerea de la imperiu la republică nu a fost o perioadă foarte ușoară sau tipică în înțelesul european. Pentru turcul simplu, pentru societatea turcă, nu concepeau să nu aibă calif. Una din problemele avute până azi e că ei nu au un calif. Dacă noi vorbim de statele creștine – au un patriarh, statele catolice – au un papă, zona islamică este foarte alambicată din acest punct de vedere și de aceea are atât de multe probleme și în ceea ce privește islamismul. Nu mai zic de diferențele de viziune în privința islamului. (…) Decăderea imperiului otoman a avut implicații foarte mari, până și astăzi. Pentru că actualul lider, Recep Tayyip Erdoğan, și-a conturat ideologia pe nostalgia imperiului otoman. Nu întâmplător vedeți foarte multe seriale otomane, filme turcești, toate scoțând în evidență doar faptele pozitive din istoria turcilor și vine pe ideea de a crea o anumită speranță în societatea turcă, aceea de a reajunge la impactul și forța pe care imperiul otoman le-a avut în vremea respectivă”, a explicat Ionuț Cojocaru la lansare volumului.

Istoricul a explicat mai pe larg diferențele de viziune ale turcului de rând asupra trecutului recent, viziuni care pot trasa parcursul ales de Turcia prin realegerea lui Erdoğan în funcția de președinte.

„Mulți dintre turci îl văd pe Atatürk ca pe un ofensator la adresa islamului, ca omul care a încercat să pună capăt islamului, ca om care s-a pierdut de originile turcului și a încercat să le transpună în altceva. Grupul acesta de 35-40% (care sunt adepții sultanatului) cu partea cealaltă (care sunt adepții reformelor lui Mustafa Kemal) balansează și astăzi.

Pe Erdoğan eu îl compar cumva cu anii ‘65-‘70 ai lui Nicolae Ceaușescu: adică noi ne ducem politica noastră așa cum vrem noi; nimeni nu se amestecă în direcțiile politice, nu ne spune nouă ce să facem și de aceea și această notă discordantă în alianța nordatlantică, în politica externă. Totul cu Turcia este foarte greu de discutat și niciodată liderii occidentali nu au o garanție în ceea ce privește Turcia dinainte stabilită”, a concluzionat Ionuț Cojocaru.

Interesantă e însă în acest context și promisiunea făcută de Erdoğan la depunerea jurământului de președinte: își va respecta angajamentul? Doar faptele vor demonstra asta: „În calitate de preşedinte, jur să apăr existenţa şi independenţa Statului, integritatea patriei, suveranitatea necondiţionată a naţiunii, statul de drept şi principiul unei republici laice, aşa cum a fost ea concepută de Atatürk, părintele turcilor”, a rostit Erdogan din jurământ.

*Ionuț Cojocaru, Turcia de la Atatürk la Erdoğan, Ediția a 2-a revăzută și adăugită, editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2023; coperta, mai jos.