Anul 2022 reprezintă oportunitatea majoră pentru a inversa pierderea biodiversităţii, prin obiective specifice, măsurabile şi realiste, a declarat, miercuri, Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în prima zi a reuniunii informale a miniştrilor Mediului din statele membre UE, ce are loc în Cehia, la Praga.
"Lumea are nevoie urgentă de o schimbare pentru a inversa pierderea biodiversităţii şi 2022 reprezintă oportunitatea majoră de a face această schimbare. Ar trebui stabilit un cadru solid pentru perioada de după 2020, cu obiective specifice, măsurabile, ambiţioase, realiste, pentru a inversa declinul biodiversităţii. De asemenea, considerăm că, în timpul negocierilor privind COP, ar trebui să insistăm asupra includerii unui obiectiv de protecţie a 30% din sol şi oceane, în conformitate cu angajamentul nostru. În acest sens, trebuie să jucăm un rol activ în procesul de negociere internaţională pentru a facilita adoptarea acestui cadru global privind biodiversitatea după 2020. Îndeplinirea obiectivelor sale va necesita o cooperare mai strânsă cu partenerii internaţionali, sprijin sporit, finanţare şi eliminarea treptată a subvenţiilor dăunătoare biodiversităţii. De asemenea, considerăm că este necesară o abordare a întregului guvern şi a societăţii, cu un angajament puternic din partea tuturor actorilor şi sectoarelor, pentru a atinge viziunea din 2050. Prin urmare, integrarea biodiversităţii ar trebui inclusă în acest cadru global privind biodiversitatea. Totodată, protejarea şi refacerea biodiversităţii este singura modalitate de a păstra calitatea şi continuitatea vieţii umane pe Pământ", a spus Banciu, citat într-un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis AGERPRES.
În ceea ce priveşte impactul războiului din Ucraina asupra mediului, oficialul român a apreciat ratificarea de către Ucraina a Convenţiei de la Aarhus şi a Convenţiei de la Espoo, inclusiv protocoalele asociate, potrivit Agerpres.ro.
"Salutăm, de asemenea, iniţiativa Ucrainei de a publica informaţii privind incidentele de mediu cauzate de conflictul armat, accesul rapid la informaţii fiind un element esenţial în limitarea zonei afectate şi implementarea măsurilor de protecţie a mediului într-un timp adecvat. Estimarea impactului războiului asupra mediului va fi cel mai probabil posibilă în timp de pace, când va fi necesară o evaluare amănunţită a impactului general asupra mediului pentru a identifica priorităţile şi a oferi o bază pentru planificarea curăţării, precum şi a restaurării şi reconstrucţiei. Acum, poate începe o discuţie tehnică pentru a evalua impactul războiului din Ucraina. Dorim să subliniem faptul că, de asemenea, este posibil să fie mai urgent să evaluăm impactul local asupra calităţii mediului, atât asupra calităţii vieţii oamenilor, cât şi asupra ecosistemelor în ansamblul lor. În calitate de stat vecin, cu cea mai lungă graniţă comună cu Ucraina, România susţine ferm implicarea sa directă în viitoarea reconstrucţie şi refacere verde a Ucrainei după încheierea războiului", a susţinut reprezentantul Ministerului Mediului.
De asemenea, în intervenţia sa pe tema adaptării la schimbările climatice, Banciu a subliniat faptul că soluţiile de restaurare a naturii şi cele bazate pe natură pot contribui la prevenirea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare, reprezentând, în acelaşi timp, măsuri de adaptare adecvate, sigure, durabile şi ecologice.
Totodată, acesta a amintit măsurile şi strategiile pe care România le are în vedere în vederea adaptării la schimbările climatice: integrarea consideraţiilor privind schimbările climatice în conservarea biodiversităţii, elaborarea planurilor regionale de gestionare a biodiversităţii, dezvoltarea şi implementarea sistemelor naţionale de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale, restaurarea vegetaţiei, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi activităţi de cercetare şi dezvoltare.
"În ceea ce priveşte viitoarea propunere privind sănătatea solului, considerăm că includerea elementelor cheie legate de conservarea şi restaurarea solului şi a orientărilor pentru agricultură, utilizarea terenurilor şi silvicultură reprezintă elemente importante care sunt complementare cu dispoziţiile noii strategii de adaptare a UE şi ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030. Dorim să vă asigurăm de angajamentul României de a-şi continua acţiunile de adaptare la schimbările climatice, consolidând în acelaşi timp rezistenţa la schimbările climatice şi contribuind la reducerea vulnerabilităţii la schimbările climatice", a subliniat demnitarul.
Pe tema negocierilor internaţionale în domeniul climei, oficialul a subliniat că pentru reducerea decalajului de emisii până la limita de 1,5 grade Celsius este necesar ca toate ţările de la COP27 să ţină seama de raportul IPCC şi să-şi alinieze strategiile pe termen lung şi planurile naţionale de adaptare cu cele mai cu cele mai recente descoperiri ştiinţifice.
"Un succes pentru UE în cadrul COP27 ar fi iniţierea lucrărilor privind alinierea fluxurilor financiare la obiectivele climatice, astfel cum se prevede la articolul 2.1 litera (c) din Acordul de la Paris. În contextul unei crize alimentare globale, COP27 va acorda probabil o importanţă deosebită unei tranziţii juste, securităţii alimentare şi, cel mai important, pierderii şi deteriorării . UE ar trebui să se asigure că deciziile vor aborda problemele identificate în timpul dialogului de la Glasgow, vor extinde sursele de finanţare şi ajutorul umanitar şi vor cataliza asistenţa tehnică dedicată pierderilor şi daunelor. În ceea ce priveşte finanţarea schimbărilor climatice, UE, statele sale membre şi Banca Europeană de investiţii reprezintă, cumulativ, cel mai mare contributor al finanţării publice pentru combaterea schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. În ceea ce priveşte mobilizarea financiară globală, UE ar trebui să continue să colaboreze cu partenerii din sectorul privat şi public, precum şi să îşi continue angajamentul diplomatic cu Egiptul şi cu iniţiativele sale sectoriale. Acţiunile întreprinse în urma iniţiativelor lansate în cadrul COP26 ar fi, de asemenea, benefice", a afirmat demnitarul,
Secretarul de stat Ionut Sorin Banciu conduce delegaţia României la reuniunea informală a miniştrilor mediului din Statele Membre UE, care are loc în perioada 13 - 14 iulie 2022, la Praga. Evenimentul reuneşte miniştrii mediului din Uniunea Europeană şi este organizat sub egida Preşedinţiei cehe a Consiliului UE.
Temele abordate în cadrul reuniunii vizează Cadrul global privind biodiversitatea post-2020, impactul războiului din Ucraina asupra mediului, adaptarea la schimbările climatice (protecţia solului, naturii şi apei), negocierile internaţionale în domeniul climei şi fişa de parcurs către COP 27, care va avea loc în Egipt în perioada 6-18 noiembrie 2022.
Următoarea reuniune a Consiliului de Mediu se va desfăşura la Luxemburg, în data de 24 octombrie 2022.
Comentează