Falsificarea brutală a istoriei recente pare a fi un nou artificiu retoric în discursul la vârf din România.
”România a fost izolată pe plan extern în anii trecuți”, spune Klaus Iohannis în discursul din fața Parlamentului, unde și-a propus să-și facă un bilanț la un an de mandat.
Șeful statului avea ce să spună chiar și pentru doar douăsprezece luni din cele șaizeci pe care i le-a dat poporul în 2014. Să mistifici ”trecutul” doar ca să te împăunezi cu o falsă realizare mi se pare jenant pentru un om cu o atât de înaltă demnitate în stat.
De fapt, dacă ne gândim mai bine, nu e chiar un discurs nou. Aceleași cuvinte le rostea mai tânărul Victor Ponta în 2012 (și ulterior), după preluarea mandatului de prim-ministru. Ponta și USL au făcut strădanii supraomenești să-i convingă pe români că, până la ei, România nu exista pe harta lumii.
Dar, sigur, ne-am obișnuit să spunem că Iohannis nu e ca Ponta.
Când Iohannis și-a început mandatul de președinte, România se afla într-un solid parteneriat strategic cu SUA. Faptul că scutul antirachetă era deja ”bătut în cuie” și devine curând operațional în România, un câștig uriaș de securitate pentru țara noastră, arată că Iohannis a preluat un stat puternic, respectat în NATO și peste Atlantic.
Faptul că România a reușit să obțină concesii majore în Uniunea Europeană (cum ar fi prelungirea perioadei de absorbție pentru exercițiul bugetar european precedent) arată că țara noastră era o voce puternică în familia europeană. Poate nu atât de puternică pe cât ne-am dori, având în vedere că în continuare avem un Mecanism de Cooperare și Verificare pe justiție (ceea ce reflectă, vrem sau nu vrem, neîncredere partenerilor noștri în statul de drept de la noi), în continuare suntem în afara spațiului Schengen, deși am îndeplinit criteriile tehnice de aderare.
Dar aceste neajunsuri, să recunoaștem, sunt doar din vina noastră. Iar Iohannis nu se poate deroba de orice răspundere pentru ele. Nu de alta, dar în vara lui 2012, deși n-avea o poziție oficială foarte înaltă, era parte din USL, acea alianță care a aplicat lovituri grele Constituției și democrației. A fost atunci România într-o situație dificilă? Era pe cale să fie izolată în Uniunea Europeană? Era chestionată chiar respectarea criteriilor de la Copenhaga? Da, toate acestea sunt realități. Dar, atenție!, Iohannis nu era de ”partea bună” a baricadei și e o ipocrizie să vină acum, de la cea mai înaltă tribună a țării, din cea mai înaltă poziție în stat, să vorbească de izolarea României pe plan extern în anii trecuți.
Și nici măcar după acel moment dificil nu se poate spune că România a fost total izolată. Da, eram pe punctul să devenim o țară precum Ungaria, un ”copil problemă” al UE, dar am reușit să ne reabilităm încet, dar sigur, în special prin semnarea Pactului de coabitare între Traian Băsescu și Victor Ponta.
Și, dacă tot vorbim de izolarea României, să remarcăm faptul că, în primul an de mandat al lui Iohannis, România a reușit, pentru prima oară de când se află membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană, să se izoleze, rușinos, la al doilea vot din JAI pe o temă crucială pentru solidaritatea europeanpă: criza refugiaților și cotele obligatorii. Atunci am rămas într-o companie deloc onorabilă, cu țări precum Ungaria, Slovacia și Cehia, ”corul” tradițional al euroscepticilor din Est. Asta izolare, domnule Iohannis!
A pus Iohannis într-un an România pe harta lumii? România în continuare nu este membru al Schengen, deși ar fi existat speranțe ca Iohannis, prin relațiile speciale pe care la are cu Berlinul, să determine o schimbare de poziție a ”locomotivei” europene, Germania, întrucât, știm cu toții, decizia primirii noastre în spațiul liberei circulații este eminamente politică.
Prost obicei au liderii de la noi care cred că se vor ridica pe un piedestal, dacă reușesc să păcălească publicul că până la ei era un deșert aici și abia de la venirea lor au început să curgă pârâiașe și să răsară vegetație.
Comentează