Premium
Ironie maximă la adresa lui Nicușor Dan. Cu ce acuzații se confruntă edilul
După scandalul politic provocat de fostul său aliat de la sectorul 6, edilul bucureștean a fost invitat și de constructorii din București la o dezbatere privind starea spațiilor verzi și obligația municipalității de întreținere a acestora.
Recent, asociația BREC, reunind companii din industrie, a remis presei un comunicat prin care invită pe toți cei interesați la o un dialog vizând situația gravă a gestionării spațiilor verzi la nivelul Capitalei.
Constructorii arată că reglementările în vigoare prevăd imperativ ca fiecare locuitor din mediul urban să beneficieze de o suprafață de spațiu verde de cel puțin 26 mp. Pentru a se putea calcula dimensiunea aferentă fiecărui bucureștean, Legea nr. 24/2007 (privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor) instituie în sarcina autorităților publice obligația întocmirii registrelor locale ale spațiilor verzi, cu rolul de a inventaria toate imobilele cărora le-a fost atribuită această destinație.
Din păcate, în ciuda acestei reglementări imperative, se constată că, până în prezent, autoritățile nu au finalizat procedura de întocmire a registrului local al spațiilor verzi amenajate pe raza administrativ-teritorială a municipiului București. În absența centralizării acestor date, devin imposibile atât calculul real al suprafețelor de spațiu verde cuvenit fiecărui locuitor al orașului, cât și stabilirea și implementare măsurilor care se impun pentru asigurarea dezideratului de 26mp.
Mai mult, investitorii au dat un exemplu, pe cât de concret, pe atât de dureros pentru edilul Capitalei, în contextul în care acesta așteaptă ca doar în domeniul edificării să se respecte legea: "Raportat la prevederile art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, .
Rezultă că spatiile verzi (terenuri afectate uzului și interesului public) pot face exclusiv obiectul unui drept de proprietate publică, nicidecum privată a unor particulari (persoane fizice sau juridice). În acest caz, constatăm că o astfel de expropriere, realizată fără plata unei juste și prealabile despăgubiri, constituie o evidentă încălcare a principiilor de drept.
Cu titlu de comparație, putem analiza situația serviciilor publice de sănătate: autoritățile publice pot cuantifica gradul de acces al locuitorilor la aceste servicii prin inventarierea, de pildă, a numărului de paturi disponibile în cadrul spitalelor publice, fără a include paturile din cadrul unităților de sănătate private, având în vedere faptul ca aceste dotari nu sunt afectate nici uzului, nici interesului public în sens general."
Comparația a pus pe mulți pe gânduri, reflectând la ipoteza ca Statul să taie cheltuielile publice pentru sănătate, în ideea că există spitale private, unde pacienții se pot trata. Asta deși particularii îngrijesc bolnavii exclusiv contra-cost, iar obligația Statului de a asigura servicii publice de sănătate este clar reglementată.
Se pare că în aceeași situație se află și Bucureștiul, unde administrația nu își face treaba, în speranța că mediul privat va suplini, din propriile buzunare și pe propriile suprafețe de teren, incapacitatea municipalității.
