Premium
Instanța supremă a stabilit, definitiv, să respingă un mandat de extrădare emis de autoritățile din Belarus, pe numele lui Roman Dorfman, cetățean de origine israeliană cerut de statul Belarus, în cadrul dosarului din România existând și opinia MJ și MAE privind predarea acestuia.
Concret, este vorba despre un bărbat de origine israeliană solicitat pentru o faptă de fraudă pretins comisă în 2016 în statul Belarus. Acesta a organizat un spectacol motociclistic, pentru care a încasat bani pe bilete dar spectacolul nu a mai avut loc niciodată.
Prejudiciul ar fi de 52.000 de dolari în dosarul penal al celor din Belarus iar de atunci bărbatul a fost dat în urmărire internațională.
Prima oară a fost capturat în Ungaria, stat care a refuzat predarea acestuia autorităților din Belarus. După acest episod israelianul Dorfman a fost capturat de autoritățile române, în luna martie a acestui an, în baza Notiței Roșii existente pe numele acestuia in cadrul Biroului Interpol.
„ Admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă Dorfman Roman împotriva sentinţei penale nr. 41 din data de 15 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi – Secția penală şi pentru cauze cu minori.
Desfiinţează, în integralitate, hotărârea atacată, iar în rejudecare: Respinge cererea de extrădare nr. 25-17-2016 din 28.03.2022 formulată de Procuratura Generală a Republicii Belarus față de numitul Dorfman Roman.
Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile, dacă nu este arestată în altă cauză. Constată că persoana extrădabilă a fost reţinută de la 07.03.2022 până la 08.03.2022 şi arestată provizoriu de la 08.03.2022 la zi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 253 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 mai 2022.”, se arată în decizia recentă, definitivă, a judecătorilor instanței supreme.
Context și dedesubturi
Anterior deciziei ICCJ, Curtea de Apel Iași, instanța de fond care are competență de a judeca cereri de extrădare conform legilor existente aflate în prezent în vigpoare. a stabilit că cetățeanul israelian Dorfman poate fi extrădat în Belarus.
Decizia instanței de fond a venit în contradictoriu cu opiniile și argumentele avocaților acestuia, unul dintre ei fiind chiar fostul avocat al lui Omar Hayssan, Tzivin Mordechai.
Apărătorii care au intrat în instanță la CA Iași au explicat pe larg că întreg contextul geopolitic actual precum și lipsa de condiții și modalitatea în care statul Belarus respectă drepturile omului, nu permite României, țară care este angajată în resepctarea deplină a acestor drepturi, să admită extrădarea lui Roman Dorfaman.
Lupta pentru drepturile omului
„Având în vedere contextul politico -militar existent în prezent (conflict militar între Rusia și Ucraina, cu desfășurări de trupe ruseşti pe teritoriul Replubicii Belarus), considerăm că intră în responsabilitatea României manifestarea unor serioase rezerve față de cooperarea judiciară cu Republica Belarus, în acord și cu dispoziţiile art. 3 din Legea 302/2004, interesul constituțional al României fiind în prezent cel al respectării angajamentelor ce decurg din calitatea sa de aliat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care a încetat orice formă de cooperare practică, atât civilă cât şi militară cu Republica Belarus, începând cu luna noiembrie a anului 2021,”, a punctat apărarea lui Dorfman pe parcursul procesului, potrivit datelor din motivarea instanței de fond.
Un alt aspect invocat de apărătorii români și străini ai israelianului au fost acelea că statul Belarus ar aplica tratamente neomenoase și degradante unei anume categorii de deținuți.
„Astfel, recent, față de Belarus, Parlamentul European a adoptat o serie de rezoluții, ca urmare a încălcării sistematice a drepturilor fundamentale a persoanelor aflate în detenţie prin folosirea în mod repetat a torturii, violuri, tratamente degradante și condiții . inumane de detenţie în celule supraaglomerate, fără acces la apă potabilă, mâncare, instalaţii sanitare şi asistență medicală,
În acest sens s-a, pronunțat şi Parlamentul European prin Recomandarea Parlamentului European din 21 octombrie 2020 adresată Consiliului, Comisiei şi Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate privind relaţiile ca Belarus, din care dorim să evidențiem următoarele pasaje:
- având în vedere mărturiile protestatarilor belaruși privind condiţiile inumane și tratamentul inuman la care au fost supuși pe perioada reţinerii ilegule, inclusiv relatările privind bătăi nesfârşite, violuri, tratamente degradante şi condiții inumane de detenție în celule supraaglomerate, fără acces la apă potabilă, mâncare, instalații sanitare și asistență medicală;
- întrucât liderul opoziției belaruse și prizonierul poliției Pavel Severineț şi-a tăiat venele în semn de protest împotriva torturii și a condițiitor inumane de detenţie;
- întrucât, după eliberare, numeroase persoane au fost spitalizate, unele fiind duse ia terapie intensivă având membre rupte, craniul spart, deficiențe de auz, iar unele dintre aceste vătămări, împreună cutraumele psihologice suferite vor avea efecte permanente precum infertilitatea;... ....”, se arată în motivele de apel de la dosarul de extrădare.
La CA Iași, nicio problemă
„Instanţa constată îndeplinită în cauză şi condiţia referitoare la dubla incriminare,prevăzută de art. 24 din Legea nr.302/2004.
Infracţiunea de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracţiunii de "înşelăciune " prev. de art. 244 alin. 1 din Codul penal, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Reţine Curtea că, astfel cum rezultă din documentaţia emisă de Ministerul Justiţiei, între România şi Republica Belarus nu este încheiată o convenţie bilaterală privind extrădarea şi Republica Belarus nu este parte la Convenţia Europeană de Extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, dar extrădarea operează între aceste state în baza normelor de curtoazie internaţională şi există reciprocitate în ceea ce priveşte arestarea provizorie, astfel că nu poate fi reţinut motivul de opoziţie la extrădare invocat în acest sens, cu referire la absenţa reciprocităţii.
În raport de acestea, se constată şi îndeplinirea condiţiei referitoare la gravitatea pedepsei, prevăzută de art. 26 din Legea nr.302/2004, ţinând seama că pedeapsa maximă prevăzută de legislaţia Republicii Belarus pentru faptele pentru care este urmărită persoana extrădabilă, este de 10 ani închisoare.
Totodată, în raport de susţinerile persoanei extrădabile, analizate prin prisma relaţiilor solicitate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Afacerilor Externe cu privire la situaţia respectării drepturilor omului, instanţa constată că nu există niciun motiv rezonabil să creadă că viaţa sau libertatea persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol în statul solicitant sau că va fi supusă torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Republica Belarus a oferit garanţii privind asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar persoana extrădabilă nu a dovedit în niciun fel că situaţia sa concretă ar duce la o nerespectare a garanţiilor dreptului la un proces echitabil.
Nu există motive pentru a considera că persoana extrădabilă va fi judecată în Republica Belarus de o instanţă de judecată care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare.
Deşi Republica Belarus aplică în continuare pedeapsa cu moartea, după cum rezultă şi din adresele emise de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, autorităţile statului solicitant au comunicat că pentru acuzaţia adusă numitului Dorfman Roman nu este prevăzută pedeapsa capitală”, a notat judecătorul care a stabilit că Dorfman poate fi trimis autorităților din Belarus.
„Existenţa la nivelul Uniunii Europene a unei preocupări cu privire la situaţia respectării drepturilor omului în materia şi în circumstanţele factuale analizate în materialele precitate, respectiv al pretinselor represiuni împotriva protestatarilor regimului politic, a opoziţiei politice din statul solicitant, nu poate conduce la extinderea unei aprecieri asupra refuzului extrădării în Republica Belarus a persoanelor acuzate de infracţiuni de drept comun, fără nicio legătură cu aspectele politice care au fost analizate, şi care se sustrag procedurilor iniţiate în statul de comitere a pretinselor fapte calificate ca infracţiuni, în vederea evitării răspunderii penale.
De asemenea, nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării şi nici motiv de amânare a predării nici împrejurarea invocată atât de apărare cât şi de reprezentantul Ministerului Public referitoare la o pretinsă implicare a Republicii Belarus în confictul militar ruso-ucrainean, neexistând la acest moment niciun element probator care să conducă la concluzia că statul în care urmează a se dispune extrădarea ar reprezenta în prezent un teatru de război care ar putea pune în pericol viaţa sau integritatea fizică a persoanei extrădabile, neexistând la nivelul României vreo informare cu privire la imposibilitatea asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor care revin statelor implicate în materia cooperării internaţionale, cum este cazul, spre pildă, a Ucrainei unde este incidentă la acest moment legea marţială (adresa nr. G1/705 din 25 martie 2022 a Ministerului Afacerilor ExterneDirecţia Tratate Internaţionale), fiind suspendată predarea cetăţenilor către această din urmă ţară.
În plus, trebuie precizat şi că potrivit adresei nr. 19606/2022 din 5 aprilie 2022 a Ministerului Justiţiei, deşi Uniunea Europeană, începând din anul 2021, a impus mai multe sancţiuni Republicii Belarus, în niciuna dintre acestea nu este inclusă suspendarea cooperării judiciare”, se mai arată în decizia CA Iași.
În discuție cu avocatul lui Hayssam
STIRIPESURSE l-a contactat pe unul dintre cei care au sărit în apărarea cetățeanului israelian, avocatul Tzivin Mordechai, specializat în drept internațional și mandate de extrădare internaționale, cel care în trecut l-a apărat și pe Omar Hayssam judecat și condamnat definitiv în România pentru acte de terorism, legate de răpirea jurnaliștilor români în Irak.
Mordechai a explicat pentru STIRIPESURSE că în opinia sa nu ar fi firească decizia primei instanțe de judecată care nu ar fi ținut cont de modalitatea în care ar putea fi tratat cetățeanul israelian. Acesta a arătat că nu poate înțelege soluția instanței și că observă discrepanța acesteia în raport de decizia finală a ICCJ privind extrădarea.
El a mai spus că s-a implicat în cazul lui Dorfman la fel ca în cazul altor persoane cu cereri de extrădare precum inclusiv pentru persoane de origine arabă, care întră în conflict etnic cu ideologia belarusă.
Acesta spune că mulțumește Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Justiției pentru adresele și opiniile transmise la dosarul de extrădare privind situația din Belarus.
Cetățeanul străin a părăsit România, marți noapte însoțit de avocatul său.
