Israelul și Marocul, o normalizare a relațiilor, dar cu problema Sahara și Palestina în aer

Ambele țări și-au normalizat relațiile în 2020, iar colaborarea militară dintre cele două este constantă.

Înainte de 2020, problema Saharei de Vest și suveranitatea ei era în impas, doar ruptă de Frontul Polisario și de marele său aliat, Algeria. Spania, deși nu foarte confortabilă, știa să se ocupe de problema Saharei de Vest, rămânând pe margine, relatează ABC.es citat de rador.

Dar în august 2020, Donald Trump a anunțat punerea în aplicare a Acordurilor Avraam. O serie de tratate care au normalizat relațiile dintre mai multe țări arabe (Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan și Maroc) care s-au alăturat Egiptului și Iordaniei în normalizarea "prieteniei" cu Tel Avivul.

În cadrul acestor acorduri și câteva luni mai târziu, Trump, profitând de ultimele sale zile ca președinte al Statelor Unite, a sprijinit Rabatul în problema Sahara și a recunoscut suveranitatea marocană asupra teritoriului.

Datorită medierii lui Donald Trump, țara ebraică realizează un nou acord crucial cu o țară arabă, după ce a făcut-o cu alte state, precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Sudan.

Joi, în timpul primei vizite oficiale în Maroc a președintelui parlamentului israelian, acesta a considerat că țara sa "trebuie să se îndrepte spre recunoașterea" suveranității marocane asupra teritoriului Saharei de Vest. "Am spus-o deja și o repet foarte clar în calitate de președinte al Knessetului. Israelul trebuie să se îndrepte către recunoașterea Saharei marocane, așa cum a făcut-o cel mai apropiat aliat al nostru, Statele Unite, prin semnarea Acordurilor Avraam".

Un gest care, însă, potrivit lui Haizam Amirah Fernández, analist la Institutul Regal ElCano, "ar trebui să fie făcut de Executiv, care se ocupă de conducerea politicii externe".

Relațiile dintre Rabat și Tel Aviv s-au normalizat în 2020, dar "încă nu există ambasade deschise nici în Israel, nici în Maroc sau invers. Rabatul așteaptă gestul Israelului de a-i recunoaște suveranitatea în Sahara", spune analistul, dar și Tel Avivul așteaptă același lucru, cu chestiunea palestiniană. "Poate că acel gest față de Israel este de a deschide ambasada la Ierusalim", spune Amirah Fernández.

Problema Saharei reprezintă o prioritate absolută pentru Maroc și, din acest motiv, relațiile sale cu alte țări sunt marcate de această problemă. S-a văzut cu Spania și, de asemenea, cu Germania, două țări cu care a avut dispute diplomatice pe această temă. Asemănător este și interesul Israelului pentru Palestina, dar Marocul, țară arabă, continuă să susțină cauza palestiniană. Rabatul își reiterează în mod regulat angajamentul față de drepturile palestinienilor și chiar regele, Mohammed VI, prezidează comitetul internațional Al-Quds, care lucrează pentru a păstra "caracterul arabo-musulman" al Ierusalimului.

Colaborarea dintre ambele țări este mai presus de toate în apărare, securitate și informații. Rabatul a achiziționat drone avansate și alte echipamente militare, precum și produse de securitate cibernetică din Israel.

Această colaborare s-a văzut în urmă cu câteva zile când s-a anunțat că un grup de militari israelieni va participa activ la manevre internaționale pe teritoriul marocan, fiind pentru prima dată când se alătură acestor exerciții. Manevrele implică în principal forțe marocane și americane și au loc în regiunea marocană în perioada mai -18 iunie, conform datelor publicate de Comandamentul Forțelor Armate SUA în Africa (AFRICOM).

O altă cheie în relația dintre Israel și Maroc este Algeria. Implicarea Israelului în Magreb și reînarmarea Marocului "sunt primite de Algeria ca o amenințare", spune analistul. Algeria "este, de asemenea, o problemă importantă pentru Spania, deoarece se află în prima linie", remarcă el.

Conflictul Marocului cu Polisario a fost înghețat în 1991, cu o încetare a focului susținută de ONU, care a inclus un plan pentru un referendum în vederea soluţionării  statutului teritoriului. Frontul Polisario susținut de Algeria solicită un stat independent în Sahara de Vest.

Dar regulile pentru referendum nu au fost niciodată agreate, iar Consiliul de Securitate al ONU a încetat să se mai refere la acesta ca la o opțiune în rezoluțiile sale, în schimb le-a cerut părților să fie dispuse spre un compromis și să lucreze pentru o "soluție reciproc acceptabilă".