Premium
Corupţia este un rău şi trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva acesteia, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, joi, în cadrul unui dialog cu cetăţenii români, eveniment găzduit de Muzeul Naţional de Artă.
"Corupţia este un rău naţional ce trebuie eradicat", a răspuns Juncker, întrebat de către unul dintre cei prezenţi ce ar putea face "pentru a putea ţine sub control marea corupţie" din România.
Citește și: Au fost descoperite VIRUSURI GIGANTICE: Specialiștii le-au depistat într-o stație de epurare a apei
Preşedintele Comisiei Europene a subliniat că trebuie respectată separarea puterilor în stat. El a precizat, de asemenea, că nu trebuie afectată negativ reputaţia ţării de către cei care spun că luptă împotriva corupţiei, dar în realitate nu fac acest lucru.
"Consider că este un rău această corupţie. Corupţia este destul de mare în România, însă România nu este singura ţară care cunoaşte acest fenomen. Cei care deţin puterea la nivelul societăţii corup ei înşişi sau se lasă corupţi în munca pe care o fac zi de zi şi făcând aceasta acţionează împotriva intereselor românilor de rând, oamenilor de rând. Corupţia este un rău şi trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva acesteia şi acesta este unul dintre motivele pentru care am instituit acest mecanism de cooperare şi verificare. Eu i-am îndemnat întotdeauna pe conducătorii români să facă tot ce pot împotriva corupţiei. Nu numai 'parole, parole, parole'. Deci, trebuie să acţioneze", a precizat el.
Citește și: Franța și Japonia lansează o sondă spre una din lunile lui Marte
Întrebat ce se poate face pentru a reduce decalajul dintre România şi celelalte state membre, Juncker a replicat că "România nu din vina sa a acumulat întârzieri faţă de celelalte state membre UE" şi că această diferenţă este vina istoriei.
"Tratatul de la Ialta a făcut astfel încât România să fie despărţită de restul Europei. Această situaţie a fost corectată, pentru că dumneavoastră aţi ales să nu fiţi sub istorie, ci să faceţi istorie. Economia însă nu are inimă, nu raţionează la reflexele şi impulsurile nobile ale momentului. Nu inspiră acelaşi entuziasm în viaţa popoarelor. Din acest motiv a fost nevoie şi va fi nevoie ca România să recupereze timpul pierdut. Trebuie să spun însă că în ultimii zece ani şi chiar înainte de a fi membră în UE, deci în faza sa de pre-aderare, România a făcut multe progrese. Însă acum România nu trebuie să se dezvolte în sensul greşit. România îşi urmează parcursul obişnuit pe calea succesului către mai multă bunăstare", a spus Juncker.
Citește și: Probleme pentru Jennifer Lopez: Riscă să facă PUȘCĂRIE
Juncker a adăugat că, "fără a da lecţii" României, UE ajută această ţară să meargă mai bine pe drumul dezvoltării. În acest sens, a menţionat că în perioada 2007-2013 România a beneficiat de 20 de miliarde de euro, prin fondurile structurale şi de coeziune. Din 2014 până în 2020 suma disponibilă este de 30 de miliarde de euro.
"E nevoie, deci, ca România să înţeleagă mai bine cum anume să absoarbă mai bine aceste fonduri destinate pentru dezvoltarea economiei sale, a structurilor sale sociale şi a tuturor elementelor importante în ochii cetăţenilor", a precizat el.
Citește și: Crevetele care a fost numit Pink Floyd: Ce sunete poate să scoată
Juncker a declarat că a ales-o pe Corina Creţu, comisar pentru Politică Regională, apreciind că aceasta "are o concepţie clară asupra lucrurilor şi va reuşi să facă din Europa un promotor activ al bunăstării generale".
Prezentă la dezbatere, Corina Creţu a declarat la rândul ei că a lucrat foarte bine cu cele trei guverne care s-au aflat la conducerea României în ultimii doi ani şi jumătate.
Citește și: O călugăriță a fost ARESTATĂ pentru că a mușamalizat violurile unor preoți asupra unor copii
"De la 55% rată de absorbţie, când am fost numită comisar european, România a reuşit să încheie ciclul financiar 2007-2014 cu 91% rată de absorbţie. În ultimii doi ani şi jumătate nu s-a pierdut niciun euro din alocarea oferită de UE României. S-au creat în ultimii zece ani 51.000 de locuri de muncă, 3.000 de drumuri naţionale au fost refăcute. Avem aceste proiecte fanion în domeniul fizicii nucleare, în domeniul cercetării. Sigur că ne dorim mai mult, nevoile sunt foarte mari", a mai precizat Corina Creţu.
