Premium
În toamna anului trecut, opoziția naționalistă tailandeză a declanșat proteste sociale masive, care au generat reacția dură a autorităților - soldată cu zeci de morți și sute de răniți -, și provocând totodată alegeri anticipate în luna februarie. Mai mult, în prima fază, și aceste alegeri au fost boicotate, ajungându-se la reluarea lor, la începutul lui martie, în cca 10% din circumscripțiile electorale. Interesant este că unul dintre cei mai virulenți lideri ai opoziției - care s-a jurat public să nu înceteze lupta, nici după ce toți ceilalți opozanți au agreat un armistițiu - este un călugăr budist, cu fieful în nordul capitalei tailandeze.
Buddha în război cu „Inima neagră"
Luang Pu Buddha Issara, „învățătorul" de 58 de ani de la templul Wat Or Noi, a condus protestatarii care pe 2 februarie au blocat accesul la numeroase secții de votare din Bangkok dar s-a aflat și în fruntea manifestanților care au luat cu asalt clădirile guvernamentale din capitala Tailandei. Când principalul lider „civil" al Opoziției, Suthep Thaugsuban, a anunțat la începutul lui martie un armistițiu cu guvernanții, călugărul Issara (foto jos) s-a dezis de partenerul său: „Am pierdut vieți și ne-am vărsat sângele că să ne oprim acum?" „Voi rămâne pe baricade, împotriva inimii negre a Guvernului, până se vor împlini reformele naționale," a mai afirmat „învățătorul", care are printre adoratori generali puternici și importanți politicieni monarhiști, susținători ai unui „aer proaspăt" în politica tailandeză, mânjită de corupție și manevre oculte. „Călugării rostesc mereu adevărul," este lozinca susținătorilor lui Issara. Un comunicat al conducătorului suprem al budiștilor din Tailanda subliniază că activitatea călugărilor „trebuie să fie deasupra politicii" și stă la baza răspândirii zvonului că Issara va fi scos în afara ordinului său monahal. Acesta a afirmat că nu-i pasă: „Am salvat multe vieți și sunt pregîtit să o sacrific pe a mea. Dacă mor, dacă dușmanii mă ucid, masele se vor revolta și vor reduce guvernanții la tăcere."
Temutul Wirathu din Myanmar
Când s-a răspândit veste în anii 50 că CIA antrenează călugări tibetani spre a forma unității paramilitare pentru un desant în Tibet, știrea a părut de domeniul fantasticului. Budismul este asociat în general cu pacea, cu non-violența, cu evitarea cu orice preț a vătămării altor ființe. Această imagine a fost promovată în special în ultimul secol, de către promotorii în Occident ai învățăturilor budiste. O privire mai atentă poate arăta că budismul nu este străin de promovarea violențelor sociale, de asumarea și de săvârșirea acestora în numele păstrării „purității credinței", și, uneori, a „ființei naționale". Budism naționalist militant se manifestă explicit în Tibet, Vietnam, Japonia, Tailanda, Myanmar (Birmania) sau Sri Lanka. Dacă în Tibet sau Vietnam militantismul este mai cu seamă religios și nonviolent, cu apogeu în tragicele „auto-incendieri", în alte zone el poate deveni terorist sau militarist : în Thailanda, antiguvernamental și anticomunist, în Sri Lanka împotriva „Tigrilor Tamili", în Myanmar împotriva musulmanilor - celebru fiind pentru cruzimea sa călugărul „șafran" Wirathu, responsabil direct pentru sute de linșaje și mii de strămutări -, iar în Japonia budismul poate fi potențial suport ideologic pentru războiul „just" sau „sfânt". Un slogan al istoricilor „călugărilor războinici" din Osaka, asemănător cu perceptele jihadului, afirmă: „Mila lui Buddha trebuie răsplătită chiar și prin sfâșierea cărnii vrăjmașilor. Datoria față de Învățător ar trebui recompensată inclusiv prin sfărâmarea de oase."
Prețul oaselor sfărâmate
Când Yingluck Sinawatra a fost nominalizată, înainte de alegerile din 2011, pentru funcția de premier, fratele ei Thaksin - stabilit în Dubai - a comentat cu multă aroganță că sora sa este „clona" lui și că „ea va face ceea ce el gândește". Acest lucru nu putea fi pe placul juntei militare care îl descăunase în 2006. Militarii însă au tăcut atunci în fața unei victorii populare extrem de clare a lui Yingluck. Acum tot armata pare a fi în spatele opoziției thailandeze și a protestelor izbucnite în toamna trecută. Nu întâmplător, scânteia care a aprins mânia publică a fost un proiect legislativ al guvernului care urmărea o amnistie a tuturor condamnaților politici începând cu 2004, deci implicit și grațierea lui Thaksin. Implicarea călugărului Buddha Issara cu armele radicale ale străzii în lupta politică, într-o țară cu 95% budiști, contribuie din plin la anarhia socială și la instabilitatea politică din Tailanda.
Boicotarea alegerilor a făcut ca în multe circumscripții să nu se prezinte baremul de 20% de votanți, drept pentru care nu se pot întruni condițiile legale pentru alcătuirea unui legislativ care să desemneze un guvern cu atribuții depline. Practic, Yingluck Shinawatra este captiva unei tranziții prelungite, ale cărei efecte pot fi dezastruase pentru întreaga națiune. Marile investiții externe sunt stopate - Japonia, spre exemplu, a anunțat suspendarea temporară a unor proiecte în valoare de 15 miliarde de dolari - până la limpezirea perspectivelor politice de la Bangkok.
