După ce şi-au pasat reciproc acuzaţia de complicitate la numirea deputatului Florin Iordache în fruntea Consiliului Legislativ, USR şi PNL anunţă că atacă la Curtea Constituţională hotărârea de numire. Cele două formaţiuni invocă legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, ignorând cu bună ştiinţă punerea în context a prevederilor legale menţionate.
USR şi PMP invocă articolul 9 alin. (2) din Legea nr. 73/1993: "(2) Preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, reuniţi în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a câte trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul comisiilor juridice reunite. Aceştia îşi exercită atribuţiile de la data depunerii, în mod individual, a jurământului prevăzut la alin. (3) în faţa preşedinţilor celor două Camere."
Din interpretarea gramaticală a articolului de lege reiese că pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ este nevoie de o majoritate absolută, adică de votul a cel puţin 50% plus 1 din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, nu doar de votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. Florin Iordache a fost votat de 185 de parlamentari, în vreme ce majoritatea absolută este de 233 de parlamentari.
Pe de altă parte, Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede, la articolul 51 alin. (7 teza a doua: "(...) Celelalte alegeri şi numiri în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi."
În mod evident, cele două prevederi legale se bat cap în cap, fără ca una dintre ele să aibă forţă juridică superioară. Însă, tot în baza principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, se ajunge la prevederile constituţionale, care se află în vârful piramidei actelor normative.
Astfel, articolul 76 din Constituţie prevede următoarele: "(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră." În cazul numirii preşedintelui Consiliului Legislativ prin hotărâre a Parlamentului, ne aflăm evident în ipoteza descrisă de alineatul (2) al articolului 76, fapt care va fi constatat şi de Curtea Constituţională.