Premium
Astăzi s-a jucat un nou act din piesa tragicomică ce are ca subiect legea grațierii. E o piesă al cărui final este anticipat de majoritatea publicului, care se foiește în scaune și mai scapă niște huiduieli în încercarea de a-i convinge pe actori să schimbe deznodământul, însă aceștia își văd în continuare nestingheriți de scenariul primit și învățat.
Opoziția, prin Nicușor Dan și Raluca Turcan, a avertizat în legătură cu ceea ce se va întâmpla azi. Mesajele celor doi sunt asemenea și vorbesc despre faptul că legea grațierii nu va rezolva problema aglomerației din închisori, dacă nu este secondată și de programe de reabilitare și reinserție socială și că, în final, aceasta va fi modificată astfel încât să servească intereselor celor condamnați pentru fapte de corupție.
Pe de cealaltă parte, Liviu Dragnea a declarat că legea grațierii a fost azi adoptată tacit în Senat, după ce raportul Comisiei Juridice nu a fost transmis la timp. Că în Comisia Juridică majoritatea este deținută de reprezentanții PSD-ALDE, nici nu mai contează, câtă vreme fiind confruntat cu această realitate, președintele PSD tranșează brusc: „Mai dezgropăm morţii? A ajuns în Cameră legea”.
Reacția lui Dragnea este definitorie pentru modul în care actuala putere și-ar dori ca lucrurile să se petreacă. Morții nu trebuie dezgropați, mizeria de sub preș stă bine mersi acolo iar amintirile dureroase trebuie repede uitate. Sunt convins că nici Florin Iordache nu s-ar fi supărat dacă, în seara cu OUG 13, oamenii nu ar mai fi ieșit în stradă, gândindu-se că răul a fost deja făcut.
Dacă nu ar fi tragic, cu siguranță ar fi comic de urmărit cum o mână de oameni se chinuie să îmbrace frumos o lege, să o dea cu parfum și să o ducă acasă pentru a o prezenta părinților, când, de sub hainele noi și parfumul scump, izul de putred își face loc nestingherit.
După cum spuneam la început, majoritatea publicului anticipează care va fi deznodământul cu legea grațierii. Comicul de situație este astfel fără egal, câtă vreme actorii implicați se chinuie să păstreze aparențele și să-și joace rolurile mai departe. Tot acest proces complex, cu amendamente, cu refuzarea lor, cu aprobări tacite, este pus în scenă întru adormirea publicului.
Spre finalul sesiunii parlamentare, piesa de teatru se va termina și vom putea vedea cu adevărat ce roluri au jucat actorii. Și da, pentru că va fi vară, o mare parte din public s-ar putea ca până atunci să cadă pradă unui somn metaforic format din concedii și vacanțe. Dar, cum am învățat la fizică, orice acțiune provoacă la rândul ei o reacțiune. Și s-ar putea să vedem din nou mesajul devenit celebru în iarnă:
