Curtea de Apel București anunță că va sesiza Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și CNSAS pentru a clarifica situația judecătorului Beșu Ionel Laurențiu, în contextul unor suspiciuni publice legate de un posibil trecut în structuri de informații și al afirmațiilor denunțate ca neconforme cu realitatea din documentarul Recorder. Instanța invocă prevederile art. 228 din Legea 303/2022, care interzic absolut ca magistrații să fie sau să fi fost agenți, informatori ori colaboratori ai serviciilor de informații.
Curtea arată că informațiile apărute în presă privind activitatea anterioară a judecătorului ca „ofițer la doi și-un sfert” sau „SIPI” impun, fără întârziere, o clarificare publică a statutului său real, a atribuțiilor avute și a eventualelor raporturi cu instituții din domeniul securității. Instituția subliniază că nu formulează acuzații, dar consideră esențială verificarea completă a parcursului profesional pentru a elimina orice dubiu privind independența funcției judiciare.
Potrivit Curții de Apel, situația descrisă „generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție”, iar gravitatea afirmațiilor publice făcute de judecător justifică sesizarea instituțiilor competente pentru a analiza toate aspectele ce planează asupra cazului.
AFIRMAȚIILE JUDECĂTORULUI, CONSIDERATE DENATURATE ȘI CONTRAZISE DE ACTE OFICIALE
În comunicat, Curtea afirmă că declarațiile publice ale judecătorului Beșu sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și proceduri legale clare. Instanța precizează că delegarea acestuia nu a fost prelungită exclusiv din motive profesionale, iar încercarea de a rescrie ulterior realitatea reprezintă o „mistificare periculoasă a adevărului”. De asemenea, instituția susține că afirmațiile magistratului ignoră incompatibilități fundamentale prevăzute de lege, într-un mod care ridică semne serioase de întrebare.
Curtea de Apel notează că independența justiției nu poate fi folosită ca paravan pentru interese personale și nici ca instrument de intimidare instituțională, avertizând că justiția devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este promovată ca avertisment public. Instituția reafirmă că verificările trebuie realizate doar de autoritățile competente, pe baza probelor și procedurilor legale, nu prin presiune mediatică.
Instanța consideră că situația nu este despre curajul unui magistrat, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și folosirea spațiului public pentru a pune presiune asupra instituțiilor judiciare, într-un mod incompatibil cu funcționarea statului de drept.
DOSARUL PENAL INVOCAT ȘI DEZBATEREA PRIVIND COMPETENȚA
Curtea explică faptul că dosarul penal menționat de judecător în interviu este lămurit printr-o hotărâre definitivă, inculpatul fiind trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în exercitarea funcției de consilier la Curtea de Conturi, în baza art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, care stabilește explicit legătura între faptă și funcția publică. Tribunalul Giurgiu a soluționat camera preliminară, iar Curtea de Apel București a judecat ulterior contestația, în cadrul căreia completul din care făcea parte și judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența.
După soluționarea contestației, competența de a judeca fondul a fost stabilită în favoarea Curții de Apel București, dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Instanța subliniază că aceasta era instanța competentă încă de la început, iar critica judecătorului potrivit căreia procedura ar fi fost prelungită nejustificat este respinsă ferm.
Curtea argumentează că soluția contestată de judecător evită, de fapt, riscul de prescripție, întrucât judecarea cauzei la tribunal ar fi atras nulitatea absolută în apel, cu reluarea întregii proceduri. Instanța avertizează că încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de invocarea riscului prescripției și ridică întrebarea dacă reacția publică a magistratului reprezintă o eroare profesională sau „o direcție urmărită cu o consecvență suspectă”.
CERINȚA DE TRANSPARENȚĂ ȘI PAȘII ANUNȚAȚI DE CURTE
În final, Curtea de Apel București insistă că orice persoană care ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii sau speculații privind rolul, misiunea sau eventualele influențe din perioade anterioare. Instituția consideră necesar ca posibilele incompatibilități legate de activități anterioare în structuri cu atribuții de informații să fie clarificate fără echivoc, pentru a proteja independența justiției.
Curtea subliniază că, în contextul normelor legale aplicabile și al implicațiilor asupra actului de justiție, sesizarea Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSAS este un pas obligatoriu pentru lămurirea completă a situației. Demersul urmărește eliminarea oricăror dubii care ar putea afecta încrederea publică în sistemul judiciar.
Comentează