Junta militară care guvernează Mali şi-a fixat, luni, termen până în martie 2024 pentru a preda puterea civililor, stabilind o perioadă de tranziţie de doi ani, începând cu 26 martie, informează marţi AFP, potrivit Agerpres.
Liderul juntei, colonelul Assimi Goita, a semnat un decret în acest sens, care a fost citit la televiziunea de stat şi care stipulează că "durata tranziţiei a fost fixată la 24 de luni, începând din 26 martie 2022".
Acest anunţ intervine la două zile după un summit al Comunităţii Economice a Statelor Africii de Vest (CEDEAO), organizaţie care a impus pe 9 ianuarie statului Mali măsuri severe de retorsiune în plan comercial şi financiar cu scopul de a forţa junta să prezinte un calendar "acceptabil" pentru revenirea civililor la putere.
Coloneii care au preluat prin forţă în august 2020 conducerea acestei ţări, cufundată din 2012 într-o gravă criză securitară, politică şi umanitară, s-au dezis de angajamentul lor iniţial de a ceda locul civililor după alegerile programate în februarie.
La începutul anului, ei plănuiau să rămână la guvernare până la cinci ani în plus, dar înainte de summitul CEDEAO din ianuarie, în condiţiile în care sancţiunile accentuează criza în această ţară săracă, ei şi-au redus pretenţiile la 24 de luni, fără a le oficializa după cum au făcut luni. Până acum, CEDEAO a consimţit la maxim 16 luni.
Odată cu apropierea summitului de sâmbăta trecută, continuarea dialogului între CEDEAO şi juntă a generat, în Mali, o oarecare speranţă privind ridicarea sancţiunilor. Însă liderii vest-africani le-au menţinut, păstrând totodată deschisă uşa pentru ridicarea lor. Nereuşind să ajungă la un acord, ei au amânat orice decizie pentru un nou summit, prevăzut pentru 3 iulie.
Efectul decretului adoptat luni asupra discuţiilor cu CEDEAO este incert. În iulie, vor rămâne 20 de luni şi jumătate până la scadenţa fixată pentru martie 2024.
Junta care a preluat puterea la Bamako are relaţii tensionate cu partenerii internaţionali, inclusiv cu organismele regionale şi UE, care au sancţionat statul Mali pentru neorganizarea alegerilor după două lovituri de stat, prima în 18 august 2020, urmată anul trecut în iunie de o alta prin care a fost destituit guvernul de tranziţie.
Aceste tensiuni au escaladat după ce autorităţile provizorii din Mali au rupt tratatul de cooperare militară cu Franţa şi s-au înţeles cu grupul paramilitar rus Wagner ca acesta să desfăşoare mercenari în Mali.
Junta militară din Mali a fixat la 2 ani termenul pentru predarea puterii în mâinile civililor
Articole Similare

237
VIDEO Anchetă: cum microelectronicele pentru rachetele care ucid ucrainenii ajunge în Rusia din Europa
237

6
Europa, luna lui Jupiter, ar putea transporta ingredientele vieții în oceanul său subglacial
6

919
Europa spune adio gazului rusesc: Uniunea Europeană interzice importurile din Rusia
919

10
O astronaută a fost numită 'Australianul Anului 2026'
10

1.240
VIDEO Steagul UE, în prim-plan la parada Indiei - ce urmează după acest gest simbolic. Ursula von der Leyen: 'Va culmina mâine'
1.240

31
Tribunalul din Paris decide în februarie dacă Nicolas Sarkozy va purta din nou brățară electronică
31

46
Fostul preşedinte filipinez Rodrigo Duterte va fi audiat de Curtea Penală Internațională pe 23 februarie
46

91
Stare de urgență în Cipru din cauza crizei apei: Apel către populație pentru reducerea consumului
91

3.946
Ministrul Justiției explică cum a evadat omul de afaceri turc care a ucis un polițist de la Rahova: Psihologii i-au dat permisie!
3.946

105
Crima care a șocat Franța: A început procesul în apel pentru decapitarea profesorului Samuel Paty
105

59
Comisia Europeană deschide o investigație împotriva platformei X
59

48
Blocada asupra internetului din Iran intră în a treia săptămână
48

93
Germania, lovită de ninsori și ploaie înghețată: Traficul a fost dat peste cap
93

















Comentează