Premium
După ce a fost lăudată de procurorul general al SUA, ministrul Ana Birchall are probleme serioase în țară. Conform juristilor PLUS, partidul condus de Dacian Cioloş, Birchall riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Desigur, Andrei Lupu, membru al Biroului Naţional al PLUS, avocat și cadru didactic în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, se referă la Lia Savonea, preşedintele CSM, însă fapta imputată are un precedent mult mai grav, iar vizată indirect poate fi oricând Ana Birchall.
"Lia Savonea, președinta CSM, organul de conducere a justiției din România, a săvârșit un abuz in serviciu. Doar ca nu conform noii legislații privind abuzul in serviciu.
A amânat înregistrarea demisiei Danei Gârbovan, propunerea PSD pentru ministerul justiției, din funcția de judecător (care, dacă ar fi fost înregistrată, ar fi obligat-o pe doamna Gârbovan la o noua procedura de admitere in magistratura) suficient de mult încât sa vadă dacă președintele semnează decretul de numire in funcție. Dacă îl semna, înregistra demisia, dacă nu (situația actuala), Dana Gârbovan își poate retrage imediat demisia.
Potrivit legislației anterioare, o astfel de “încurcătura de hârtii” la cel mai înalt nivel din stat, ar fi fost sancționată cu închisoarea. Acum nu va fi sancționată decât cu mai multa prietenie din partea PSD, a doamnei Dancila și a Antena3. Vorba aia, cine știe când e nevoie de o noua nominalizare pentru ministerul justiției (mai ales ca președintele nu mai poate refuza)", scire Andrei Lupu pe Facebook.
Faptul că demisia Danei Gîrbovan nu a fost trimisă la Cotroceni în două zile nu este un lucru ieşit din comun, având în vedere că motivarea hotărârilor durează de obicei mai mult. Spre exemplu, Klaus Iohannis a semnat abia joi, 29 august, decretele de eliberare din funcţie prin pensionare a trei judecători. Deciziile CSM în cazul celor trei judecători au fost luate în prima parte a lunii iulie şi în luna mai.
Pe de altă parte, este deja de notorietate faptul că fostul adjunct al DNA, Marius Iacob, şi-a dat demisia din funcţia de conducere în luna martie, iar timp de patru luni Ministerul Justiţiei nu a trimis la Cotroceni solicitarea de eliberare din funcţie. Dacă o "amânare" de două zile în cazul unei demisii este considerată de PLUS drept faptă penală, ne putem doar imagina care este opinia juriştilor lui Cioloş despre o amânare de patru luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întors, pe 18 martie, decizia Secţiei pentru procurori a CSM în cazul acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Marius Iacob. El era acuzat de IJ că a delegat un procuror şef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA într-un proces care avea ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA. Atât Marius Iacob, cât şi Simona Ricu au fost sacţionaţi cu "avertisment".
Marius Iacob trebuia să rămână fără funcţia de conducere, în temeiul art. 54 din Legea 303/2004: "4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător." Unul dintre motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) este: "c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare."
După patru luni, ministrul Justiţiei şi-a dat seama că solicitarea de eliberare din funcţie nu a mai plecat niciodată spre Cotroceni, astfel că preşedintele Iohannis nu avea cum să emită decretul de eliberare din funcţie. În toată această perioadă, nici procurorul general, nici procurorul-şef al DNA, nici Secţia pentru procurori a CSM nu au considerat necesar să clarifice situaţia lui Marius Iacob, cel care ocupa ilegal funcţia de procuror-şef adjunct al DNA. Apariţia în presă a informaţiilor despre acest caz a generat o anchetă internă la Ministerul Justiţiei, o scrisoare deschisă a două judecătoare membre CSM şi, în final, sesizarea din oficiu a SIIJ.
