Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o dezvăluire făcută de jurnalistul Cristian Citre în care este prezentată reacția fără precedent a jurnaliștilor acreditați la Parlament față de unul dintre liderii importanți ai PSD.
g4media.ro:
Gest fără precedent făcut luni de jurnaliștii de la Camera Deputaților prezenți la ședința Comisiei speciale care a modificat Codul penal. La finalul dezbaterilor, deputatul PSD Eugen Nicolicea, unul dintre parlamentarii care s-au remarcat prin limbaj vulgar și atitudine agresivă la adresa presei, a vrut să vină să facă declarații, dar toți jurnaliștii au plecat, refuzând să îl asculte.
Motivul a fost că Eugen Nicolicea nu a vrut să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, ci să vorbească exclusiv despre subiectul care îl interesa pe el: un conflict verbal avut anterior cu deputatul PNL, Cătălin Predoiu, în cadrul căruia el însuși folosise un limbaj suburban.
Jurnaliștii i-au spus că ”ei nu sunt scenă pentru conflictul” lui cu deputatul PNL, moment în care Nicolicea a plecat din fața microfoanelor. După câteva minute, Eugen Nicolicea a revenit în fața jurnaliștilor, dar aceștia efectiv l-au lăsat singur în fața camerelor.
Nicolicea le-a spus jurnaliștilor, săptămâna trecută, că ”stau tolăniți ca la autogară” pe holul principal al Camerei Deputaților, după ce a fost întrebat de ziariști de ce liftul este dedicat doar pentru parlamentari și de ce au apărut un țarc pentru cameramani și benzi de delimitare pe holurile Parlamentului. (Mai multe detalii AICI)Ziarul Financiar:
Summitul „16 plus 1“ (un format apărut în 2011 după primul Forum Economic şi Comercial China - ţările din Europa Centrală şi de Est de la Budapesta) de săptămâna aceasta de la Sofia aminteşte liderilor europeni occidentali de ambiţiile Beijingului în vremuri în care între UE, SUA şi Rusia sunt tensiuni fără precedent. Această ediţie a summitului anual vine la doar şapte luni după ultima, de la Budapesta, scrie Financial Times. Un diplomat UE a explicat că răspunsul Beijingului la îngrijorările Comisiei Europene şi ale unor oficiali europeni că formatul „16 plus 1“ „suge resursele din relaţia UE-China“ a fost să devanseze întâlnirea. „Reacţia chineză a fost să apese pedala de acceleraţie „ este o reacţie tipică“, spus diplomatul. Alţi diplomaţi şi-au expus teama că formatul „16 plus 1“ poate deveni un cal troian prin care China va încerca să spargă unitatea şi aşa precară a UE în probleme delicate precum piaţa unică şi controlul investiţiilor străine. Unii experţi cred că extinderea influenţei Chinei în regiune îi va dezavantaja pe investitorii occidentali şi va răspândi practici de dezvoltare corupte printre democraţiile vulnerabile.
Ţările incluse în format sunt Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia (ţări UE), Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia (ţări europene din afara UE, dar, cu excepţia Bosniei, candidate la aderare) şi China. Kosovo lipseşte din format din cauza opoziţiei puternice a Serbiei.
Investiţiile chineze în cele 16 state europene arată că acestea sunt concentrate puternic pe statele din Balcani care vor să adere la UE, potrivit unei analize a Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Tensiunile politice de la Berlin şi fragilizarea politică a doamnei Angela Merkel provoacă turbulenţe şi la Paris. Mai precis, planurile legate de Europa ale preşedintelui Emmanuel Macron sunt perturbate. Seful statului francez are idei, are energie, doreşte relansarea construcţiei europene, numai că în contextul acestui elan el apare destul de… singur.
“Caut co-echipier la fel de motivat ca mine în vederea refondării Europei”. Iată un tip de anunţ pe care şeful statului francez l-ar putea da în prezent…
Lăsînd gluma la o parte, Emmanuel Macron se vede fragilizat el însuşi în ambiţiile sale europene întrucît priorităţile doamnei Angela Merkel par să fie altele în prezent. Criza migratorie a făcut ravagii, într-un fel, în Europa, provocînd diviziuni dar şi o permutare în ierarhia urgenţelor. Austria a preluat pentru şase luni preşedinţia Uniunii Europene în frunte cu un cancelar, conservatorul Sebastian Kurz, pe care un diplomat american l-a calificat de “rock star”. El este cel mai tînăr responsabil european care s-a aflat vreodată în situaţia de a prelua preşedinţia turnantă a Uniunii Europene, numai că elanul său juvenil se îndreaptă spre o cu totul altă direcţie decît redinamizarea edificiului european.
Priorităţie lui Sebastian Kurz sunt frînarea fenomenului migratoriu şi protecţia frontierelor europene. În nici un caz Sebastian Kurz nu poate fi un co-echipier al iniţiativelor pentru Emmanuel Macron. Nici Italia nu-i poate furniza în acest moment preşedintelui francez un astfel de partener de acţiune. Orientarea politică a puterii, la Roma, nu se mai suprapune cu ceea ce doreşte Macron. Recent, Matteo Salvini, şeful Ligii, partidul de extremă dreaptă care face parte din coaliţia guvernamentală, a declarat că vrea să creeze o asociaţie paneuropeană a partidelor naţionaliste avînd opinii similare. Matteo Salvini, care este şi ministru de interne, a mai declarat că formaţiunea sa va guverna Italia în următorii 30 de ani… El promite chiar să extindă la întreaga Europă ceea ce a reuşit în Italia. Altfel spus, să creeze un curent paneuropean anti-imigraţionist care să cîştige, eventual, alegerile pentru Parlamentul european din mai anul viitor.
Spre cine deci, s-ar putea orienta Emmanuel Macron pentru a-şi impulsiona reforma pe care o doreşte în Europa, pentru a stîrni puţin entuziasm? (Mai multe detalii AICI)
