Premium
Jurnaliştii care lucrează în Amazonia braziliană, care cuprinde nouă state din această ţară şi o bună parte din ceea ce este cunoscut ca fiind plămânul vegetal al planetei, au suferit până la 66 de atacuri într-un an pentru activitatea lor în regiune, a denunţat joi organizaţia internaţională "Reporteri fără Frontiere" (RSF), citată de agenţia EFE.
În prima ediţie a raportului "Pământurile pârjolite ale jurnalismului în Amazonia", care a început să fie elaborat la scurt timp după asasinarea reporterului britanic Dom Phillips şi a etnologului brazilian Bruno Pereira în Valea Yavari în iunie 2022, RSF detaliază că atacurile la adresa libertăţii presei în regiune constau în agresiuni fizice, hărţuiri sau ameninţări, conform Agerpres.
Amazonia braziliană include în totalitate sau o parte din statele Acre, Amapa, Amazonas, Mato Grosso, Para, Rondonia, Roraima, Tocantins, Maranhao şi Goias, adăpostind mai mult de două treimi din comunitatea indigenă din Brazilia.
Această zonă vastă - aproape de două ori mai mare decât suprafaţa Argentinei - conţine adevărate sanctuare de biodiversitate care, potrivit oamenilor de ştiinţă, influenţează reglarea climei.
Această zonă, cunoscută şi sub numele de "Amazonia legală", este ameninţată de zeci de ani de interesele industriei agro - în special din sfera cherestelei, creşterii animalelor şi a monoculturilor -, precum şi de cele şi ale marilor companii extractive, în special ale companiilor miniere.
Însă cele mai virulente confruntări sunt cele dintre comunităţile indigene şi grupurile de "garimpeiros", căutători clandestini de aur, minerale şi pietre preţioase.
În timpul guvernului de extremă dreapta al lui Jair Bolsonaro (2019-2023), înclinat către exploatarea economică a regiunii, tensiunile cu populaţiile indigene au crescut, agravate de defrişarea a până la 40.000 de kilometri pătraţi de pădure amazoniană, un record istoric.
"Chiar şi atunci când nu este subiectul principal al ştirilor, mediul înconjurător este prezent într-o mare parte a subiectelor politice abordate de jurnaliştii din Amazonia. O treime din atacurile înregistrate au avut loc în ajunul alegerilor prezidenţiale din 2022" care l-au readus la putere pe progresistul Luiz Inacio Lula da Silva, notează autorii raportului.
RSF constată de asemenea că, în Amazonia, jurnaliştii optează adesea pentru autocenzură ca măsură de protecţie împotriva "interferenţelor politice şi economice".
De asemenea, reporterilor le este greu să acopere subiecte de interes social în zone îndepărtate, în care nu pot ajunge deoarece nu îşi permit transportul costisitor până acolo.
"Apărarea jurnalismului liber, pluralist, independent şi local din Amazonia trebuie să fie parte integrantă a măsurilor de abordare a urgenţei climatice", susţine Artur Romeu, directorul biroului RSF pentru America Latină.
Printre recomandările RSF se numără dezvoltarea unor politici de prevenire şi protecţie pentru jurnaliştii care lucrează pe teme sensibile în regiune, promovarea unui ecosistem media pluralist şi viabil din punct de vedere financiar şi extinderea monitorizării atacurilor împotriva jurnaliştilor din Amazonia.
