Premium
Foarte mulţi ziarişti europeni sunt supuşi la intimidări, sub forma violenţelor psihologice sau fizice, a hărţuirii informatice sau a urmăririi în justiţie, iar mare parte dintre aceşti ziarişti se autocenzurează de teama acestor presiuni, acuză Consiliul Europei, într-un raport făcut public joi, citat de AFP, potrivit agerpres.
Pe parcursul ultimilor trei ani, 40% dintre ziariştii intervievaţi pentru realizarea raportului afirmă că au suferit intervenţii nejustificate în munca lor şi că acestea au fost suficient de grave pentru a avea impact asupra vieţii lor private.
Până aici a fost! Marea Britanie ÎNCHIDE liberul acces înainte de 8 iunie
Pe primul loc între aceste presiuni se află violenţele psihologice, reclamate de 69% dintre cei intervievaţi, urmate de hărţuirea online (35%). Intimidarea de către poliţie i-a afectat 35% dintre jurnaliştii participanţi la raport, iar 13% au declarat că au fost hărţuiţi sexual.
În acelaşi timp, 23% dintre ziariştii chestionaţi s-au confruntat cu arestări, anchete, ameninţări cu urmăriri judiciare sau urmăriri judiciare.
În cea mai mare parte, legile invocate pentru astfel de urmăriri sunt cele împotriva defăimării, în schimb în Turcia ziariştii sunt urmăriţi mai frecvent în baza legislaţiei antiteroriste, a celei cu privire la securitate sau interesele statului, se arată în raport. Mai mult, aproape 87% dintre ziariştii turci intervievaţi au afirmat că au fost supravegheaţi.
Ca diferenţe între regiuni, cele mai multe cazuri de atacuri fizice asupra ziariştilor au fost raportate în regiunea Caucazului de sud, urmată de Turcia, dar au fost numeroase cazuri şi în alte regiuni, inclusiv în ţări occidentale membre sau nu ale Uniunii Europene (25%). Experienţa ameninţărilor cu forţa a fost raportată cel mai frecvent în Turcia (69%), urmată de Caucazul de sud (66%) şi de Europa de est (60%). Cele mai multe situaţii de furt şi/sau confiscarea sau distrugerea de bunuri proprii ale ziariştilor au fost înregistrate în ţările Europei de est şi sud-est, potrivit participanţilor la raport.
Citeşte şi: Cum l-au făcut ruşii pe Donald Trump preşedinte al Statelor Unite
Astfel de presiuni şi teama de ele generează stres, care poate duce la depresie şi paranoia, şi i-au determinat pe 31% dintre jurnaliştii chestionaţi să atenueze tonul în anumite subiecte, pe 15% să-şi abandoneze subiectele şi pe 23% să nu mai difuzeze anumite informaţii.
Pe de altă parte, 36% dintre ziariştii intervievaţi pentru realizarea raportului au declarat că presiunile i-au făcut să tindă mai puţin spre autocenzură şi le-au întărit dorinţa de a face publice informaţii.
Majoritatea presiunilor suferite de ziarişti rămân necunoscute de poliţie, mai arată raportul, conform căruia 57% dintre jurnaliştii supuşi la presiuni nu le denunţă.
"Intimidarea şi hărţuirea jurnaliştilor, ameninţările şi violenţele împotriva lor, precum şi impunitatea autorilor unor asemenea presiuni fac parte din provocările cele mai serioase cu care se confruntă astăzi libertatea presei", conchide raportul Consiliului Europei.
Pentru realizarea acestuia, au răspuns la chestionare 940 de ziarişti în majoritate membri a cinci organizaţii (între care Federaţia europeană a jurnaliştilor, Asociaţia jurnaliştilor europeni şi Reporteri fără frontiere), proveniţi din cele 47 state membre ale Consiliului Europei şi Belarus. Instituţia paneuropeană precizează că acest eşantion nu este unul reprezentativ şi rezultatele nu pot fi generalizate la ansamblul jurnaliştilor din statele Consiliului Europei.
