Premium
În ultimii ani, justiția a devenit principalul element folosit în discursurile politicienilor, dar și de cetățeni, având loc numeroase proteste pentru apărarea sistemului judiciar. Dacă până aproape de finalul mandatului de președinte al lui Traian Băsescu criticile la adresa magistraților și a sistemului judiciar nu erau vizibile, atenția opiniei publice fiind îndreptată spre dosare de corupție spectaculoase, în ultima perioadă tot mai mulți dintre cei anchetați au acuzat abuzuri.
Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu sau Elena Udrea sunt printre primii politicieni care au acuzat abuzuri în dosarele în care au fost anchetați. În final, Elena Udrea și Nicușor Constantinescu au fost condamnați definitiv la închisoare cu executare. Radu Mazăre are și el o condamnare în primă instanță. Dacă Nicușor Constantinescu își execută pedepsele, Elena Udrea este în Costa Rica, iar Radu Mazăre în Madagascar.
Cele mai multe presupuse abuzuri au fost sesizat public de persoane care au avut diferite funcții în aparatul de stat și care, între timp, au devenit vizate de diferite anchete. Sebastian Ghiță, Vlad Cosma, Liviu Dragnea sau Călin Popescu Tăriceanu sunt doar câțiva dintre cei care au denunțat astfel de situații.
Black Cube, implicată într-o campanie de discreditare a ONG-urilor controlate de George Soros
În ultimii doi ani, numărul acuzațiilor privind abuzurile în justiție a crescut, determinând reacții la nivelul Executivului. Pe baza unor astfel de dezvăluiri, ministrul Justiției a cerut revocarea procurorului șef al DNA. Refuzul președintelui a dus la o decizie a CCR prin care se recomandă înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA, însă până în prezent Klaus Iohannis nu a semnat decretul, coaliția PSD-ALDE lansând posibilitatea suspendării lui Iohannis.
Pentru stoparea presupuselor anchete ilegale sau abuzive, Puterea a început modificarea legislației penale. Prima tentativă a fost în februarie 2017. Celebra ordonanță 13 care punea prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu a scos sute de mii de oameni în stradă, iar după câteva zile aceasta a fost abrogată.
"Am fost invatati si speram ca atunci cand cineva incalca legea sa fie sanctionat. In lipsa acestui principiu si a acestei credinte, orice societate ar fi un loc in care un prea ne-am dori sa traim,a explicat sociologul", a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Ionela Șufaru, director de programe al Centrului de Sociologie Urbana și Regionala (CURS).
Florin Iordache, în calitate de ministru al Justiției, a demarat ulterior dezbateri pe marginea modificării codului penal. Ministerul Justiției a fost preluat de Tudorel Toader, iar lui Florin Iordache i-a revenit sarcina de a modifica legile legate de justiție printr-o comisie parlamentară specială.
S-a început cu modificarea legilor justiției, printre cele mai importante schimbări fiind cea legată de răspunderea magistratului. Ulterior, s-a modificat Codul de Procedură Penală, existând mai multe modificări în favoarea inculpaților, contestate de sistemul judiciar. Cod Penal modificat a trecut și el de forul decizional, urmând să ajungă la președinte, Klaus Iohannis anunțând deja că îl va contesta. Printre modificările esențiale ale Codului Penal sunt cele referitoare la redefinirea abuzului în serviciu și grupului infracțional organizat. Abuzul în serviciu nu este pedepsit dacă este comis în avantajul unei persoane care nu este rudă până la gradul II. Opoziția a acuzat că prevederile l-ar ajuta pe Liviu Dragnea în cele două dosare.
SONDAJ CURS de tip Omnibus - PSD și PNL, în scădere. SURPRIZELE Victor Ponta și Dacian Cioloș
Practic, discuțiile despre justiție au ținut agenda publică în ultimii ani, iar societatea s-a implicat activ în dezbateri. Discuții privind justiție nu au loc doar la televizor, ci și pe rețelele sociale, oamenii fiind împărțiți în două tabere: cei care susțin modificările puterii și cei care le contestă.
Sociologii explică de ce s-a ajuns aici:
"In primul rand, trebuie stabilit ca mass media, liderii de opinie si decidentii sunt cei care fac agenda publica, cetateaul/cetatenii au prea putine mijloace si prea putina putere sa impuna subiecte pe agenda publica. Problema principala este ca aceasta agenda publica difera foarte mult de agenda cetateanului. Cel putin asa indica cífrele din sondajele de opinie, barometrele care sunt date publicitatii. Atunci cand sunt intrebati despre preocuparile lor, cu alte cuvinte care este agenda lor, cei mai multi dintre participantii la sondaje se refera la aspectele economice sau alte aspecte care tin de viata lor de zi cu zi: venituri, preturi, propriea stare de sanatate, viitorul copiilor. Cu toate acestea, romanii sunt inca mari consumatori de televiziune, iar studiile in domeniu ne arata ca in top 10 canale TV sunt 3 posturi de stiri, chiar 4 daca includem si TVR in segmentul canalelor de stiri. Prin urmare, vrand-nevrand publicul este expus discutiilor și dezbaterilor despre justitie.
Tema justitiei pe agenda publica a venit pe fundalul perceptiei larg raspandite in randul populatiei ca fenomenul coruptiei este unul generalizat, perceptie care nu este chiar nejustificata daca ne gandim ca, pe de o parte, fie din propria experienta, fie din experienta altora suntem obisnuiti sa dam un “cadou” ca sa rezolvam o problema, iar, pe de alta parte, in comunitati mai mari sau mai mici oamenii au vazut ca proiectele derulate de autoritati fie au fost inutile, fie realizate prost sau chiar deloc si apoi au vazut/citit in mass media sau din alte surse ca decidentul a fost invinuit pentru managementul defectuos al banilor publici sau ca s-a imbogatit peste noapte in functia publica etc. Toate acestea, alaturi de „telenovizarea” stirilor/debaterilor/informatiilor cu privire la activitatea justitiei a starnit si atrast atentia cetatenilor", a explicat Ionela Șufaru.
