Premium
Președintele Klaus Iohannis a discutat marți, 20 octombrie, cu membrii delegației FMI, care sunt în România să discute bugetul pe 2016. Șeful statului le-a urat bun venit și a precizat că așteaptă cu interes detaliile discuțiilor cu Guvernul.
Bun venit la Cotroceni! Este o plăcere să vă primesc aici și aștept cu interes să aud detaliile discuției cu Guvernul. Sper că a fost una bună, le-a spus Iohannis reprezentanților FMI, în debutul întâlnirii.
Klaus Iohannis a primit la Palatul Cotroceni vizita delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter.
Administrația Prezidențială precizează, printr-un comunicat de presă, că în cadrul întrevederii, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat preşedintelui României cele mai importante evoluții ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv.
Programul a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voința Guvernului de a implementa reformele structurale asumate. În contextul în care, totodată, există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line, Președintele României și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor.
Reprezentanții FMI și Klaus Iohannis au căzut de acord asupra importanţei deosebită a recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienței întreprinderilor de stat, o atenție deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor.
Potrivit evaluărilor actuale, absenţa reformelor structurale ar deveni, pe termen mediu şi lung, un obstacol major în calea performanţei economice.
Pe de altă parte, referitor la bugetul pentru anul 2016, s-a evidențiat necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice.
În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate și prudență la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creștere economică sustenabilă.
Discuțiile cu Fondul Monetar Internațional și autoritățile române se vor termina la începutul săptămânii viitoare.
Se discută despre bugetul pe 2016, reformele structurale care nu au fost îndeplinite în acordul anterior, dar şi despre un posibil nou acord, mai flexibil.
Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.
