Klaus Iohannis a jucat comedia rebelului față de Germania

Dacă eu un simplu jurnalist, fără consilieri plătiți pe rupte de la Buget, fără armata Serviciilor, mi-am dat seama că România se va confrunta cu presiuni uriașe pentru acceptarea cotei de refugiați, cum să credem că președintele nu știa acest adevăr?Un alt fapt care ne răspunde la întrebarea Cum se explică poziția României în chestiunea refugiaților?: Rapiditatea  cu care țara noastră a cedat. Practic, a doua zi după ședința Extraordinară a JAI, Klaus Iohannis a ținut un Statement în care a anunțat că România acceptă cota obligatorie. Luînd seamă la aceste fapte, credem că așa-zisa poziție a României a fost una exclusivă consumului intern.Altfel spus, de la începutul Crizei, Klaus Iohannis a fost de acord cu principiul cotelor obligatorii și cu numărul atribuit țării noastre. Se alesese drept tactică tăcerea, arma folosită de Marele Mut de la venirea la Cotroceni. Klaus Iohannis a ieșit însă luni, 7 septembrie 2015, înainte de discursul lui Jean Claude Juncker și a susținut aceeași teză și după discurs din motive strict interne. Pipăirea opiniei publice de către sondaje secrete i-au semnalat că românii sînt împotriva primirii refugiaților.Una dintre cauzele acestei stări de spirit o reprezintă campania ieșită din comun dusă de Traian Băsescu. Oricît ar părea de ciudat Traian Băsescu are în ochii românilor – inclusiv a românilor care-l detestă – imaginea unui tip care știe o sumedenie de lucruri de pe vremea mandatului de președinte. Din această cauză, românii dau crezare opiniilor lui Traian Băsescu în chestiuni care țin de Klaus Iohannis. Pe drept cuvînt, ei acordă lui Traian Băsescu mai mare credit în chestiuni care țin de președinție decît debutantului Klaus Iohannis. Confruntat cu Fenomenul Traian Băsescu, mai precis cu Cruciada dusă de Traian Băsescu, Klaus Iohannis a fost sfătuit să joace teatrul ieftin al independenței rebele de tip Nicolae Ceaușescu. Pentru a fi și mai impresionant a apelat la cifra de 1785. Laudele înălțate imediat de limbile deja unse cu miere din presă s-au concentrat pe teza Neamțului precis și ferm. Precizarea aberantă, comică pentru unii, a avut menirea de a impune imaginea unui neamț văzut de români. Poate că președintele ar fi rămas mai departe tăcut în chestiunea refugiaților dacă n-ar fi intervenit și originea sa de neamț. În România s-a făcut mare caz de influența Germaniei în criza Refugiaților. Pe fondul unor suspiciuni că ar fi omul Germaniei, Klaus Iohannis a jucat comedia rebelului față de Germania. A pierdut Klaus Iohannis? Nu cred. Sau, mă rog, nu sînt sigur. Oricum în viața politică a țării Klaus Iohannis nu contează mai mult decît un neg pe spinarea Cleopatrei. Sînt însă sigur că a pierdut România.

România riscă să fie scoasă din joc la repartizarea fondurilor structurale primite de la UE des­tinate dezvoltării zonelor sale dunărene, din cauza dezintere­sului autorităților, acuză parte­nerii instituționali activi în Stra­tegia Dunării – mecanism comu­ni­tar de cooperare regională a statelor din bazinul Dunării.Cu toate că județele din sudul țării învecinate Dunării sunt printre cele mai subdezvoltate regiuni ale țării, Guvernul nu știe să folosească sau este dezinteresat de programele UE dedicate dezvoltării prin cooperare regională. Cel puțin acestea sunt acuzațiile partenerilor instituționali din programul Strategia Dunării (SUERD), un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene. SUERD este a doua strategie macro-regională a UE, preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene.