DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Klaus Iohannis înregistrează o victorie la Curtea Constituțională: înfrângere pentru PSD-ALDE

CCR

Judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizarea formulată de Klaus Iohannis pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei. Șeful statului susținea că, după reexaminarea Parlamentului, forma adoptată depășește limitele deciziei Curții din iulie 2018.

Citește și: Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu trage cu TUNUL: Liviu Dragnea, condamnat politic! CCR s-a temut să judece

Prin urmare legea urmează să se reîntoarcă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia de miercuri a Curții.

Curtea Constituțională a admis, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, obiecţie formulată de Preşedintele României.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a decis: 1. Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.1 și 2 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituționale. 2. Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.3-6 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei sunt neconstituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului", se arată în comunicatul de presă al CCR remis, miercuri, MEDIAFAX.

Președintele Iohannis susținea în sesizare că, după reexaminarea Parlamentului, forma adoptată a legii depășește limitele deciziei pronunțate anterior de CCR, în iulie 2018.

Pe 1 aprilie 2019, șeful statului a formulat o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la modificarea acestei Legi.

„Ținând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) și având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare și excedează limitelor deciziei menționate, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în continuare”, precizează Klaus Iohannis în sesizare, potrivit Administrației Prezidențiale.

Pe 6 iunie 2018, șeful statului a sesizat Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educației, precizând că actul normativ a fost adoptat cu încălcare dispozițiilo art. 1, alin (5) din Constituției referitoare la calitatea legii.

Parlamentul a reexaminat actul normatic, după decizia Curții nr. 528/2018, pentru a pune în acord prevederile neconstituționale cu decizia judecătorilro CCR, însă Legislativul a eliminat unele textele și a făcut noi modificări la Legea în cauză, chiar dacă nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate.

„În cazul de față, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/2018, Parlamentul a eliminat unele texte, a adăugat unele noi și a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională. Examinând legea adoptată de Parlament în forma retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, deși acestea au fost declarate constituționale, altele au fost modificate, deși acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate, iar altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma inițială a legii sau să se fi regăsit în conținutul său, așa cum aceasta a fost supusă controlului de constituționalitate”, explică șeful statului în textul sesizării.

„Curtea Constituțională a statuat că, în cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica și alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării și, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziții ale legii ca operațiune de tehnică legislativă, fără a putea aduce alte modificări de substanță legii în cauză”, mai spune Iohannis.

Președintele României prezintă și modificările efectuate de Parlament, precizând că Legislativul a eliminat anumite cuvinte din lege, chiar dacă nu făcea obiectul decizie CCR de neconstituționalitate.

„Observăm că intervenția legislativă de la art. I pct. 2 din legea dedusă controlului de constituționalitate vizează modificarea art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011. Potrivit variantei inițiale a legii, anterioară deciziei Curții Constituționale, această modificare legislativă era prevăzută la art. I pct. 3 și opera prin introducerea la art. 99, după alin. (9), a unui nou alineat, alin. (10). Mai mult decât atât, varianta inițială prevăzută pentru art. 99 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 (fostul pct. 3 din legea adoptată în prima fază) prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale se organizează cu personalitate juridică iar, potrivit formei legii retransmise la promulgare, art. 99 alin. (10) (pct. 2 din legea adoptată ca urmare a deciziei instanței constituționale) stabilește că aceste centre de formare continuă în limbile minorităților naționale sunt persoane juridice”, argumentează Iohannis.

Președintele precizează că „analizând comparativ cele două forme ale art. 99 alin. (10), înainte și după decizia Curții Constituționale, se observă că Parlamentul a eliminat sintagma „structura” din textul acestui articol. Or, în această situație, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziții, întrucât acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și, prin urmare, nici al controlului Curții Constituționale”.

Șeful statului mai spune că Parlamentul a adăugat la art. I trei noi puncte, pct. 4, 5 şi 6, prin care se prevăd dispoziții privind condițiile în care cadrele didactice titulare pot participa la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer, privind realizarea detașării la cererea personalului didactic titular, precum și dispoziții referitoare la normarea orelor în statul de personal pentru profesorii din învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.