Premium
Președintele României a prezentat, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice, prioritățile României în plan extern. Klaus Iohannis a mentionat că aderarea țării noastre la spațiul Schengen, consolidarea parteneriatelor strategice și creșterea rolului în NATO si UE sunt printre principalele obiective. Seful statului a vorbit si despre prioritatile Romaniei la presedintia Consiliului UE.
"Dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi - sper - maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică.
Astfel, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României.
Profit de acest prilej pentru a saluta recunoaşterea efortului României de participare la sistemul NATO antirachetă, prin baza Deveselu, în Missile Defense Review a Statelor Unite, recent prezentată de către Preşedintele Trump.
În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.
(..)
Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia.
În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune.
În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova.
Liniile mari de acțiune, menționate și în anii trecuți, rămân valabile, fie că vorbim despre Balcanii de Vest și Caucazul de Sud, despre Asia Centrală și Orientul Mijlociu sau despre Asia, America Latină şi Africa.
Este nevoie de progrese la nivelul proceselor de pace destinate soluționării conflictelor din Libia, Siria, Yemen sau în privința Procesului de Pace în Orientul Mijlociu. România s-a pronunțat și se pronunță pentru soluționarea politică a acestora, pe baza negocierilor și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate și ale Adunării Generale a ONU.
În alt registru, reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE.
Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive", a declarat presedintele Romaniei.
Klaus Iohannis a vorbit si despre prioritatile Romaniei la presedintia rotativa a Consiliului UE.
"În privința Brexit-ului, Acordul agreat deja între Regatul Unit şi UE27 reprezintă cel mai bun instrument pentru limitarea consecințelor negative ale retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, pentru asigurarea certitudinii juridice pentru mediul de afaceri şi pentru garantarea drepturilor cetățenilor.
În urma primei respingeri a acestui Acord în Parlamentul britanic, ca Președinție a Consiliului UE vom întreprinde acțiunile necesare - în orice scenariu posibil - în coordonare cu instituțiile europene și celelalte state membre.
Astfel, vom depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu.
Prioritatea pe care am urmărit-o în negocierile cu Londra a fost protejarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit şi o vom urmări şi mai departe, astfel încât să diminuăm pe cât posibil efectele negative care ar putea afecta viețile cetățenilor europeni, inclusiv, desigur, ale cetățenilor români.
În ceea ce privește migrația, ca Președinție, vom depune toate eforturile pentru avansarea negocierilor pe acest dosar. Siguranța cetățenilor este un element crucial și, ca Președinție rotativă, vom continua să lucrăm consecvent pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și pentru o punere în aplicare rapidă a instrumentelor de securitate.
În acest cadru, reiterez faptul că aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă, în continuare, pentru noi, o prioritate. Suntem convinși că acest demers poate contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniunea Europeană.
De asemenea, vom urmări intensificarea cooperării dintre autoritățile naționale competente și a schimbului de bune practici în combaterea radicalizării, în ce privește protecția spațiilor publice, pentru contracararea terorismului.
România a susținut în mod constant consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, componentă importantă a proiectului european, inclusiv prin angajamente concrete cu forțe și capabilități în susținerea inițiativelor lansate în acest domeniu.
S-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu într-o perioadă relativ scurtă, dacă ne referim la evoluțiile din partea militară a Politicii de Securitate şi Apărare Comună, prin lansarea Cooperării Structurate Permanente, sau adoptarea recentă a Compactului civil.
Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor.
În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului.
O altă prioritate importantă a Președinției României este politica de extindere, pe baza evaluării individuale a meritelor proprii și a îndeplinirii criteriilor de aderare. România va continua eforturile pentru un proces credibil de accelerare a extinderii Uniunii în Balcanii de Vest", a declarat Klaus Iohannis.
