Procurorul general al DNA Laura Codruța Kovesi a prezentat raportul activității instituției în anul 2015 și a precizat că se vorbește de cele mai impresionante cifre de la înființare. Totodată, anul trecut au fost anchetați de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari, ca acum 2 ani.
”1.150 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție. Am avut și cel mai mare număr de demnitari investigați într-un an: un premier, 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori”, a punctat procurorul general al DNA.
Laura Codruța Kovesi a precizat că aceste cifre arată că e nevoie de o discuție: e bine sau nu că sunt cercetați atât de mulți demnitari?!?
”Dosarele aflate în lucru ne arată încă o dată că nu am prins toți corupții”, a mai spus Kovesi.
Procurorul general al DNA a mai precizat că trebuie recuperați 200 milioane de euro după condamnări definitive.
”Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți. Corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii. Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor”.
Laura Codruța Kovesi a punctat faptul că în ciuda succesului pe care îl înregistrează instituția, munca este foarte multă și e nevoie de personal nou. Totodată, procurorul șef al DNA a introdus o mică schimbare în discurs, nu s-a limitat doar la prezentarea bilanțului, ci a încercat să pună în discuție rolul pe care îl are societatea în combaterea acestui fenomen. Kovesi a spus că succesul acțiunilor DNA va fi complet doar dacă fenomenul corupției va fi condamnat la nivel general, iar importanța luptei anticorupție va fi promovată și prin intermediul Educației.
”Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesară o comunicare în timp real între toate instituțiile care verifică achizițiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție... Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA. Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.”
Citește și Laura Kovesi introduce, discret, o nouă temă în discursul anticorupție
Procurorul șef al DNA a mai spus că munca celor din instituție i-a deranjat pe mulți, care s-au crezut importanți prin prisma funcțiilor pe care le dețin.
Raportul activității DNA în 2015
Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu.
Au fost trimiși în judecată de 5 ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: 1 prim ministru, 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an.
Au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro.
În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.
Aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată. O creștere cu 30% față de anul trecut.
S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public.
Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată.
O treime din președinții consiliilor județene din România sunt trimiși în judecată.
DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaționale către autoritățile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare număr comisii rogatorii de la înființarea DNA. Probele obținute în acest mod arată că nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii.
Activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participări în ședințele de judecată.
Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor.
Instanțele de judecată au condamnat definitiv 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA.
Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%.
Durata de judecare a dosarelor scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015 cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%.
Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor.
Rezultatele obținute se reflectă și în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA.
Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens. Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice și instituții publice.
În 2016, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, prioritățile DNA vor viza și investigațiile privind : corupția în administrația publică locală; corupția în sistemul judiciar; corupția în instituțiile de control și executare a pedepselor; corupția în achiziții publice, în special în domeniul sănătății și infrastructură; frauda cu fonduri europene; recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.
Comentează