Premium
Autoritățile din statele membre ale UE nu dau dovadă de suficient interes pentru a recupera zecile de miliarde de euro pierdute anual din cauza fraudei. Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), a declarat pentru Euronews că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze anual aproximativ 130 de miliarde de euro din TVA, din care între 30 și 60 de miliarde de euro se pierd prin fraudă sau "pur și simplu sunt furate" din visteria țării.
"Dacă aș fi fost ministru de finanțe, probabil că mi-aș fi pierdut somnul din cauza asta", a spus ea. "Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare".
Kövesi a vorbit pentru Euronews în timp ce EPPO își sărbătorește prima aniversare, după ce și-a lansat oficial operațiunile în iunie 2021.
Parchetul condus de Kovesi, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile care dăunează bugetelor la nivelul UE, inclusiv frauda, corupția și spălarea de bani. Condusă de un grup de procurori europeni din fiecare dintre cele 22 de state membre ale UE participante, această comisie instrumentează cazurile de infracțiuni financiare în instanțele naționale relevante. Unul dintre cele mai mari avantaje este că poate investiga infracțiuni transfrontaliere, în timp ce autoritățile naționale sunt limitate la propriul teritoriu.
În primul său an de activitate, EPPO a deschis 929 de anchete, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă faptul că a obținut hotărâri judecătorești de înghețare a unor active în valoare de 259 de milioane de euro.
Cu toate acestea, în ciuda acestor presupuse succese, Kövesi regretă faptul că mai trebuie să convingă anumiți lideri UE de importanța activității EPPO.
"Prea des", a declarat ea pentru Euronews, "ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pe care le are pentru orice economie faptul că organizațiile criminale sunt capabile să provoace astfel de pagube doar cu ajutorul fraudei în materie de TVA."
Țări recalcitrante
Atât în timpul înființării EPPO, cât și după lansare, spune Kövesi, au existat cazuri în care guvernele nu au luat în serios activitatea sa, indiferent dacă au participat sau nu la agenție.
Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților funcționari ai UE pentru că a refuzat în mod repetat să trimită la EPPO procurori europeni delegați (PED) - "oamenii de pe teren" care conduc investigațiile în statele membre.
Kövesi a criticat guvernul sloven în diferite rânduri, acuzând autoritățile naționale de o "lipsă evidentă de cooperare sinceră" cu EPPO și de crearea unui "precedent periculos" prin faptul că interferează cu buna funcționare a acestuia.
Guvernul sloven și-a desemnat în cele din urmă deputații europeni în noiembrie, înainte de a provoca și mai multă furie în ianuarie, când a propus o modificare a legii pentru a reduce perioada de timp acordată pentru urmărirea penală a cazurilor de infracțiuni cu guler alb.
Aceasta nu a fost singura țară care a pus o piedică timpurie în activitatea EPPO. La începutul anului, procurorii spanioli și cei ai EPPO s-au contrazis cu privire la cine ar trebui să investigheze presupusele fapte de corupție legate de o afacere cu măști faciale din epoca COVID, semnată de guvernul regional din Madrid.
De asemenea, Polonia, care nu participă la EPPO, dar trebuie să o recunoască drept autoritate competentă, a respins în mod repetat cererile de cooperare ale agenției. Kövesi a pus în contrast această situație cu cea a Ungariei, o altă țară care nu face parte din EPPO și care a răspuns la toate solicitările agenției.
În prezent, singurul lucru pe care îl poate face EPPO pentru a încerca să aducă la ordine țările care se comportă necorespunzător este să sesizeze Comisia Europeană, lucru pe care l-a făcut deja în cazul Sloveniei și al Poloniei.
În cazul Spaniei, unde există o diferență de interpretare a legislației UE, Kövesi a declarat că problema ar trebui să ajungă la Curtea Europeană de Justiție. "Vom continua să facem acest lucru atunci când identificăm probleme și probleme în cooperarea dintre EPPO și autoritățile naționale", a spus ea.
O echipă "de elită" de combatere a criminalității
Unul dintre cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat EPPO în primul său an de activitate a fost gestionarea celor 22 de coduri penale și sisteme juridice diferite cu care lucrează.
Potrivit lui Kövesi, aceste diferențe au dus la discrepanțe uriașe în ceea ce privește numărul de infracțiuni financiare identificate în fiecare țară, unele dintre acestea detectând multe cazuri complexe, iar altele "foarte puține sau chiar zero". "Este vorba despre voința autorităților de a identifica și detecta infracțiunile și de a raporta aceste infracțiuni către EPPO", a spus ea. "Nu știm, încercăm să găsim răspunsul, cum să abordăm această problemă".
De asemenea, diferențele ridică probleme cu privire la momentul în care EPPO poate chiar să înceapă o investigație. Legislația din unele țări, de exemplu, permite agenției să analizeze cazurile de contrabandă, iar în altele nu.
Kövesi a declarat că una dintre modalitățile prin care dorește să alinieze politica de urmărire penală este crearea unei echipe "de elită" de anchetatori EPPO care să lucreze în fiecare țară.
"În unele state membre, avem deja echipe de sprijin în cadrul EPPO, cum ar fi investigatori financiari și ofițeri de poliție", a spus ea. "Acest lucru ar trebui să fie un standard în toate statele membre."
În general, a spus Kövesi, primul an de acțiune al EPPO a fost "o provocare", dar agenția a început bine. Obiectivul ei pentru anul viitor este de a consolida munca depusă până acum. "Lucrăm în interesul cetățenilor europeni și le protejăm banii. Cei care trebuie să fie speriați sunt infractorii."
