Premium
Primul test al unei bombe nucleare din istorie, desfăşurat de armata americană la 16 iulie 1945, în deşertul New Mexico, a dus la producerea unui tip de cristal nemaintâlnit pe Pământ, ce a mai fost identificat doar în rămăşiţele meteoriţilor proveniţi de la începuturile Sistemului Solar, transmite vineri Live Science.
Testul, nume de cod "Trinity", a constat în detonarea unei bombe cu plutoniu, denumite "Gadget", care a vaporizat totul în jur, topind nisipul în sticlă radioactivă şi a produs un crater de mărimea unui teren de fotbal. Testul a fost considerat un succes, scrie agerpres.ro.
Într-un studiu ce va apărea în ediţia din 1 iunie a jurnalului ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), o echipă de cercetători anunţă descoperirea unor cristale "nepământene", dintr-o categorie de aşa-numite "cvasicristale", ce s-au format în rocile din locul exploziei. Aceste cristale neobişnuite, care nu prezintă simetria perfectă a adevăratelor cristale, erau cunoscute din meteoriţii proveniţi de la începuturile Sistemului Solar şi se pot forma doar în condiţii extreme de presiune şi temperatură.
Analiza acestor cristale le oferă oamenilor de ştiinţă un nou instrument şi o nouă perspectivă pentru a evalua puterea exploziilor nucleare, conform unuia dintre autorii studiului, Terry Wallace, director emerit al Laboratorului Naţional Los Alamos din New Mexico.
"Înţelegerea caracteristicilor armelor nucleare ale altor ţări necesită înţelegerea programelor lor de testare. De obicei, noi analizăm deşeurile radioactive pentru a înţelege modul în care sunt construite aceste arme şi ce materiale au în compoziţie, însă de-a lungul timpului radioactivitatea se reduce. Un cvasicristal format în urma unei explozii nucleare rămâne pentru totdeauna", a explicat Wallace.
În momentul detonării dispozitivului cu plutoniu Gadget, la 16 iulie 1945, mingea de foc rezultată a fost mai fierbinte decât suprafaţa Soarelui. Căldura şi unda de şoc degajate au fost atât de puternice încât un turn metalic construit pentru teste şi nisipul din jur s-au topit formând un nou tip de sticlă, denumită ulterior trinitit.
Majoritatea mostrelor de trinitit sunt verzi, însă există şi variante roşii, care conţin în proporţie mai mare metal de la turnul de testare distrus de explozie. În noul studiu, Wallace şi colegii săi au examinat un specimen de trinitit roşu sub microscopul electronic. Ei au detectat un cvasicristal cu cinci feţe care are o structură atomică nemaiîntâlnită până acum pe Terra. Acest cvasicristal este format preponderent din siliciul provenit din nisipul deşertului dar conţine şi niveluri ridicate de cupru, fier şi calciu. Cristalul "este magnific în complexitatea sa" şi încă nu este clar cum şi de ce s-a format în acest mod, conform lui Wallace.
Cristale similare s-ar putea găsi printre deşeurile altor teste nucleare, iar studierea structurii unice a acestor cristale poate dezvălui informaţii importante despre natura bombelor care le-au produs, a mai susţinut cercetătorul american.
