Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Lanţul slăbiciunilor în numirea procurorilor: Gafă sau sabotaj la nivelul înalt. Iohannis poate cădea în propria capcană

Inquam Photos/ Octav Ganea
Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri, 21 noiembrie, propunerile ministrului Justiţiei pentru DNA, Parchetul General şi DIICOT, printre acestea numărându-se cea a Adinei Florea, nominalizată de Tudorel Toader în funcţia de procuror-şef DNA, şi cea a Giorgianei Hosu în funcţia de procuror-şef adjunct la DIICOT.

"În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004", transmite Administraţia Prezidenţială.

Gafă sau sabotaj?

Prin invocarea alin. 10 şi alin. 12 din art. 48 al Legii 303/2004, preşedintele transmite faptul că de la dosarele candidaţilor lipseau adeverinţele CNSAS care să ateste că aceştia nu au colaborat cu Securitatea. Această situaţie a fost confirmată şi de ministrul Toader, care a mai afirmat că la numirea procurorului şef DIICOT, Felix Bănilă, situaţia era identică, însă preşedintele nu a considerat că lipsa adeverinţei de la CNSAS ar fi un impediment.

Cert e că există un document care atestă faptul că Secţia pentru procurori a CSM a solicitat CNSAS adeverinţă, aşa cum obligă art. 48 alin. (12) al Legii 303/2004, cel puţin pentru unul dintre cei cinci procurori respinşi de preşedinte - Giorgiana Hosu. În motivarea avizului pozitiv al CSM se menţionează clar: "Prin adresa din data de 20.09.2018, s-a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verificarea declaraţiilor şi comunicarea rezultatului."

Documentul nu spune nimic despre răspunsul CNSAS, care, potrivit legii, trebuia emis în termen de 15 zile. Dacă această adeverinţă nu a fost emisă de CNSAS, avem în faţă un adevărat lanţ al gafelor: CNSAS încalcă legea şi nu emite adeverinţa în 15 zile, CSM încalcă legea şi trimite avizul la Ministerul Justiţiei fără adeverinţa CNSAS, ministrul Justiţiei trimite dosarul de candidatură la Cotroceni fără adeverinţa CNSAS. Dacă CNSAS a emis adeverinţa, Secţia pentru procurori a CSM trebuie să explice de ce documentul nu a fost ataşat avizului, situaţia având un aspect de tentativă de sabotaj a întregii proceduri.

Pe de altă parte, cel puţin teoretic, toţi magistraţii din România au fost verificaţi de CNSAS, deci invocarea absenţei adeverinţei de la dosarul de candidatură este cel puţin ciudată. Adina Florea, spre exemplu, are deja o adeverinţă prin care se atestă faptul că nu a colaborat cu Securitatea - Adeverinţa CNSAS nr. 5430/04.06.2009.

Colaborarea cu serviciile de informaţii după 1990

Se mai invocă faptul că art. 48, alin. (10) al Legii 303/2004 ar fi fost modificat în sensul că magistraţii trebuie verificaţi şi cu privire la necolaborarea cu serviciile de informaţii de după 1990. În schimb, alin. (12) a rămas în vechea formă, care spune că CSM trebuie să solicite CNSAS doar verificarea cu privire la Securitatea comunistă. Acest argument nu poate sta însă în picioare din două motive mari şi late:

1. Dacă nu se stabilește în sarcina nimănui obligația de a verifica situația respectivă (colaborarea cu serviciile după 1990) este evident că ea poate fi verificată de decident, pentru că se referă la ceea ce trebuie făcut înainte de numire, logic, de cel care numește. Practic, motivul de nelegalitate invocat este generat de cel care invocă nelegalitatea - preşedintele Iohannis, preşedintele CSAT, funcţie care îi oferă şi pârghiile legale pentru verificarea acestor aspecte.

2. Articolul 109, alin. (1) al noii legi 303/2004 spune: "Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare profesională în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare." Legea a fost promulgată pe 12 octombrie, în vreme ce procedura de selecţie a candidatului pentru şefia DNA a fost lansată de Tudorel Toader în luna august.

Preşedintele Klaus Iohannis se poate afla într-o situaţie neplăcută ca urmare a propriei decizii. Noua formă a Legii 303/2004 îi oferă posibilitatea de a refuza o singură dată propunerea ministrului Justiţiei. Prin refuzul de azi, Iohannis a încheiat procedura de numire şi şi-a epuizat posibilitatea de a refuza. Au fost invocate chestiuni obiective de legalitate, nu capacitatea sau alte calităţi care recomandă candidaţii pentru funcţia respectivă. Invocarea unui viciu de procedură şi nu a unei incompatibilităţi generale îi dă posibilitatea ministrului Justiţiei să reia procedura cu aceleaşi propuneri. Tudorel Toader trebuie doar să se asigure că a doua oară există la dosarele de candidatură şi adeverinţele CNSAS, iar preşedintele Iohannis va fi obligat să semneze.

Klaus Iohannis şi propunerile MCV

Dincolo de aceste aspecte de fond, Klaus Iohannis are şi o problemă de imagine. Prin refuzul de a numi procurorii propuşi, preşedintele a ignorat recomandările din ultimul raport MCV. În privinţa numirilor şi revocărilor în cadrul sistemului judiciar, raportul prevede: "Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie." Or încheierea procedurii nu poate reprezenta o suspendare. Dacă era convins că recomandările MCV sunt obligatorii, preşedintele putea să anunţe doar faptul că suspendă procedura, în baza raportului MCV.

Dacă nu s-a respectat recomandarea de suspendare a procedurii, preşedintele putea să apeleze la o altă recomandare din raport: respectarea vizelor CSM. Dintre cei cinci procurori respinşi de Klaus Iohannis, trei aveau avize pozitive din partea Secţiei pentru procurori a CSM. Teoretic, avizul CSM este adresat ministrului Justiţiei, pentru a-l ajuta să decidă dacă trimite mai departe propunerea către preşedinte sau nu. Însă, în momentul în care a venit raportul MCV, propunerea era deja la Cotroceni, Klaus Iohannis fiind singurul care mai putea să pună în aplicare recomandările.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.