DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Largă majoritate în CSM: Florin Cîţu, Stelian Ion, Dan Barna, Dacian Cioloş, Rareş Bogdan şi Vlad Voiculescu au afectat independenţa justiţiei

BN breaking news justitie

Premierul Florin Cîţu, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, co-preşedinţii USR-PPLUS Dacian Cioloş şi Dan Barna, dar şi alţi politicieni ai pouterii - ca Vlad Voiculescu şi Rareş Bogdan - au afectat independenţa Justiţiei în dosarul „10 august”, a stabilit plenul Consiliului Superior al Magistraturii, joi, 13 mai. CSM a adoptat cu 12 voturi pentru, patru împotrivă şi două voturi nule raportul Inspecţiei Judiciare în acest sens.

"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că este afectată independenţ a autorităţ ii judecătoreşti în ansamblul său faţ ă de afirmaţ iile din spaţ iul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 AUGUST”. (majoritate: 12 voturi pentru "constată că este afectată independenţ a autorităţ ii judecătoreşti", 4 voturi pentru "constată că nu este afectată independenţ a autorităţ ii judecătoreşti", 2 voturi NULE)", se arată în ordinea de zi soluţionată a plenulu iCSM de joi, 13 mai.

Inspecţia Judiciară arată, în raportul aprobat de CSM privind „apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 august”, că liderii politici din zona coaliţiei de guvernământ au afectat independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său.

„Prin declaraţiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a afectării independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său”, este concluzia inspectorilor judiciar , judecători şi procurori, după ancheta făcută, potrivit Mediafax.

„Ulterior soluţionării definitive a dosarului nr.26704/3/2020, dar anterior motivării hotărârii judecătoreşti, în perioada 2-4 martie 2021, mai multe personalităţi politice din România, reprezentanţi ai puterilor executive şi legislative (prim-ministrul României, ministrul Justiţiei, europarlamentari, reprezentanţi ai partidelor politice aflate în prezent la guvernare), fie în cadrul unor postări pe reţeaua de socializare facebook, fie în cadrul unor interviuri şi emisiuni radio şi TV, au făcut o serie de afirmaţii referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse de procuror/pronunţate de judecător, funcţionarea sistemului de justiţie în ansamblul său, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-şef DIICOT şi a judecătorului de cameră preliminară şi au solicitat, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, identificarea altor căi de continuare a anchetei penale faţă de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeaşi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate, care au continuat şi ulterior luărilor de poziţie ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalului Bucureşti şi ale reprezentanţilor unor asociaţii profesionale ale judecătorilor”, arată Inspecţia Judiciară.

Raportul Inspecţiei Judiciare citează şi prezintă pe larg declaraţiile publice făcute de Stelian Ion, ministrul Justiţiei, ale lui Rareş Bogdan – europarlamentar PNL, prim vicepreşedinte PNL, ale lui Vlad Gheorghe – europarlamentar USR, ale lui Florin Cîţu- prim – ministru al României, ale lui Dacian Cioloş – europarlamentar PLUS, partidul USR, ale lui Vlad Voiculescu – fost ministru al Sănătăţii, ale lui Dan Barna, co- preşedinte USR Plus, ale Iuliei Scântei, senator PNL, dar şi poziţionări publice care ar fi afectat independenţa Justiţiei făcute de ONG-urile comunitatea Declic, Corupţia Ucide, Evoluţie în Instituţie, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Rezistenţa, Reset Iaşi, Braşovul Civic sau Cătălina Hopârteanu.

În argumentarea soluţiei propuse, după verificările făcute, inspectorii judiciari citează jurisprudenţa internaţională cu privire la independenţa Justiţiei, Constituţia României, jurisprundenţa CEDO şi arată următoarele:

„Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalităţii procesului penal consacrat de art.2 din Codul de procedură penală, iar soluţia pronunţată ar fi una care nu are la bază o analiză a realităţii faptice în raport cu dispoziţiile legale incidente.

Astfel, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţia României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul şi lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deşi, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depăşirea limitelor legale şi reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.

Cu atât mai puţin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceştia au fost participanţi la acţiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/şi autori ai unor plângeri penale în legătură cu evenimentele din 10 august 2018.

Ori, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză şi este cu atât mai grav a-şi aroga astfel de calităţi, persoane cu calităţi oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentari).

Chiar dacă afirmaţiile lansate în spaţiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat, în care acuzele la adresa procurorilor de caz şi judecătorului care a pronunţat hotărârea au fost din cele mai diverse (prin acreditarea ideii de soluţionare prin încălcarea nomelor care guvernează desfăşurarea procesului penal, prin presupuse intervenţii asupra procurorilor şi judecătorilor) nu trebuie omisă calitatea şi poziţia celor care formulează astfel de afirmaţii, limita limbajului public fiind în mod cert depăşită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată şi judecată corect, în limitele legii, şi că se aşteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalităţi de schimbare a unei soluţii definitive.

În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.

Ori, prin adoptarea unei asemenea poziţii de forţă şi formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfăşurată de procurori şi judecători în dosarul analizat se induce în rândul opiniei publice ideea că statutul judecătorilor şi procurorilor poate depinde de soluţiile „favorabile” ministrului justiţiei pe care aceştia le dispun/pronunţă, urmând a fi „pedepsiţi” în cazul în care soluţiile nu sunt cele aşteptate.

Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual.

Prin urmare, se apreciază că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare.

Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Potrivit legislaţiei interne, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea acestui principiu.”

De asemenea, în verificările făcute, inspectorii judiciari au analizat şi postarea de pe Facebook făcută de preşedintele României, Klaus Iohannis, referitoare la dosarul „10 august”.

Pe 4 martie 2021, judecătorul Andrea Annamaria Chiş, membru CSM, a formulat cererea privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 AUGUST”, iar în aceeaşi zi, cu un vot de 13 pentru şi 9 voturi împotrivă, plenul CSM a decis înaintarea solicitării judecătorului Chiş către Inspecţia Judiciară.

Tot pe 4 martie 2021, cu majoritate de voturi, plenul CSM a respins cererea lui Stelian Ion, ministrul Justiţiei, „privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de percepţia publică vizând lipsa unei anchete efective în dosarul intitulat generic 10 august, respectiv a unor audieri efective în faţa procurorilor şi judecătorilor”.

Pe 11 martie 2021, preşedintele CSM, Bogdan Mateescu a înaintat cererea judecătorului CSM, Andrea Annamaria Chiş, către Inspecţia Judiciară şi a cerut Inspecţiei Judiciare să efectueze verificările legale care se impun, cererea preşedintelui CSM fiind înregistrată pe 15 martie 2021, la ambele Direcţii ale IJ, respectiv Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi la Direcţia de inspecţie pentru procurori.

Inspectorii judiciari au terminat verificările pe 6 aprilie 2021 şi au transmis raportul către Plenul CSM care urmează să îl dezbată în perioada următoare.

21-988 21-984 RAPORT comun by Mediafax.ro

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.