Premium
Fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, susţine că şansele ca în viitor să avem o scenă politică polarizată sunt reduse, având în vedere că mai există un potenţial de aproximativ 3-5 milioane de votanţi care nu au ieşit la votul din 16 noiembrie la îndemnul PSD sau PNL.
Totodată, Lăzăroiu arată în analiza sa că acest potenţial nu va putea fi valorificat de partide precum PPDD, PC, UNPR sau PLR, precizând că mult mai interesantă va fi oferta politică a partidelor ce vor fi create de Sebastian Ghiţă, Monica Macovei sau Nicuşor Dan.
În opinia fostului consilier prezidenţial, succesul noilor proiecte va depinde în mod paradoxal de modul în care Klaus Iohannis îşi va exercita mandatul de preşedinte. Astfel că, în cazul în care preşedintele Iohannis va fi mai detașat vor creşte şansele partidelor noi de a rupe din potențialul electoral de 3-5 milioane în perspectiva alegerilor parlamentare, apreciind, în schimb, că în cazul în care Iohannis se va implica mai mult atunci vor scădea şansele noilor costrucţii.
"Două partide dominante, PSD și PNL, au scos la vot, în 2 noiembrie, 6,6 milioane de cetățeni. Restul partidelor și candidaților independenți au mai adus aproximativ 3 milioane. În turul al doilea, peste cele 6, 6 milioane de votanți, au mai venit 5 milioane, unii dintre ei foarte furioși. Asta arată că șansele ca, în viitorul apropiat, scena politică să fie polarizată, după fuziunea între PNL și PDL, sunt destul de mici. Există un potențial cuprins între 3 și 5 milioane de români pe care cele două partide mari, PSD și PNL, nu îl pot scoate din case la urne.
PPDD se dovedește deja o ficțiune parlamentară. Partidul se află în disoluție după dezmembrarea sa progresivă începută de la scorul de 12%. Principalii beneficiari au fost PSD și UNPR. Șansele ca partidul să fie revigorat sunt minime...
UNPR și PC: Aparent niciunul din cele două partide nu poate capitaliza suficient pe propriile picioare, așa încât să treacă pragul parlamentar. În plus, teama că o altă majoritate parlamentară în jurul PNL s-ar putea forma, acum sau după alegerile parlamentare din 2016, îi obligă pe șefii celor două partide să ia în calcul rebranduiri sau chiar fuziuni și alianțe. PC se apropie de PLR, deocamdată o fantomă juridică construită în jurul figurii lui Tăriceanu. UNPR s-ar putea apropia de PMP, tot în perspectiva unei repoziționări, mai aproape de centru-dreapta. UNPR și PC își construiesc în pași mici, dar fermi, o nouă identitate care să-i împingă mai aproape de o majoritate parlamentară în jurul partidului lui Klaus Iohannis și cât mai departe de un PSD nesigur, care dă semne de implozie.
Dacă privim cu atenție ,înțelegem ușor că toate partidele mici existente se luptă cu orice mijloace pentru spargerea polarizării între cei doi actori mari, PSD și PNL...
Anul 2015 ne va da o imagine despre reconfigurările puse la cale de actorii parlamentari fără tracțiune și relevanță. Pentru că, la rândul lor, sunt amenințați de partide noi, neînființate încă, care promit figuri mai proaspete și o agendă mai apropiată de suplimentul magic al prezidențialelor (3-5 milioane de alegători offstream).
Aici avem deja câteva inițiative care se pot dovedi interesante: partidul de stânga pus la cale de Sebastian Ghiță, partidul promis de Monica Macovei în campania electorală de la prezidențiale și inițiativa lui Nicușor Dan, un actor local relevant la alegerile locale din 2012 pentru funcția de Primar General al Capitalei (aproximativ 9% din opțiuni). Alte două inițiative, cu șanse mai mici de succes, sunt cele anunțate deja de tandemul Geoană-Vanghelie și Bogdan Diaconu, ambele încercând să rupă bucăți din electoratul PSD, doar că a doua exploatează mai degrabă filonul naționalist...
Să mai remarcăm faptul că orice partid de centru-dreapta va rupe, fără doar și poate, din actualul electorat al PNL, pe când un nou partid de stânga, care promovează o agendă a stângii moderne, are un potențial electoral independent de voturile PSD...
Deși nu pare, succesul noilor întreprinderi politice depinde cu siguranță de modul în care Klaus Iohannis va alege să își exercite mandatul. Deocamdată, din ceea ce se vede, Iohannis se distanțează de jocul partidelor mari și pare puțin interesat în a umple prăpastia care le desparte de societate. În aceste condiții, este de așteptat ca noile inițiative să preia acest rol. Paradoxal, cu cât Iohannis va fi mai detașat și inactiv, cu atât cresc șansele partidelor noi de a rupe din potențialul electoral de 3-5 milioane în perspectiva alegerilor parlamentare. Dacă Iohannis va alege să se implice mai mult și să ajute la polarizarea PSD-PNL, atunci șansele noilor costrucții sunt mult mai mici...", a scris Lăzăroiu în analiza sa de pe contributors.ro.
