Premium
"Initiativa grupului PNL din Camera Deputatilor pe care am depus-o astazi are ca obiect abrogarea Legii 82/2012, cunoscuta de toata lumea ca Legea Big Brother (...) Guvernul ar fi trebuit sa reactioneze imediat ce Curtea de Justitie a UE a invalidat directiva pe care România a transpus-o prin Legea Big Brother, însa întelegem ca cei de la putere sunt ocupati sa se plimbe cu barca împinsi de pompieri sau alte cele", a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu.
Deputatul PNL a precizat ca initiativa de abrogare a legii este necesara întrucât "stocarea de catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice a datelor despre apeluri telefonice, SMS-uri si mesaje electronice de la populatie reprezinta un abuz si încalca dreptul la viata privata".
"Suntem în masura sa cerem abrogarea acestei legi dupa ce Curtea de Justitie a constatat ca: «datele care trebuie pastrate conform prevederilor directivei pot furniza indicatii precise cu privire la viata privata a persoanelor, prin urmare directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava în drepturile fundamentale cu privire la respectarea vietii private si protectia datelor cu caracter personal»", a citat Gorghiu din decizia CJUE.
Gorghiu a sustinut ca în rândul avocatilor, la momentul adoptarii Legii Big Brother, concluzia a fost ca "peste 450 de milioane de persoane (la nivelul UE - n.r.) sunt suspecte de terorism sau de spalare de bani, daca toti trebuie sa aiba datele stocate de furnizorii de servicii si comunicatii".
"Vom asista probabil la foarte multe dosare în instanta, foarte multi cetateni care se vor prevala de aceasta decizie a Curtii de Justitie, care vor cere în instanta recuperarea prejudiciului cauzat de încalcarea drepturilor lor, si asta înseamna nu doar bani pe care statul va fi tinut sa-i plateasca, ci si angrenarea sistemului judiciar într-o noua serie de procese judiciare care altfel nu ar fi avut loc", a mai declarat deputatul PNL.
De asemenea, europarlamentarul PNL Renate Weber, care coordoneaza domeniul libertatilor civile din partea ALDE, a declarat ca directiva în cauza pleaca de la prezumtia cetatenilor ca potentiali infractori.
"Desi prin directiva si legislatia subsecventa nu ai acces la continutul ca atare al conversatiilor, sau a ceea ce vrei sa stochezi, în realitate prin multitudinea de date pe care cineva le obtine poate sa aiba o adevarata agenda de lucruri, de activitati ale persoanelor despre care se stocheaza datele. Iar persoanele suntem noi toti, ori nu este normal sa faci o legislatie europeana plecând de la prezumtia ca oricare din noi este un potential infractor", a sustinut Weber.
Ea a sustinut ca datele stocate reprezinta alte date decât cele de continut al convorbirilor, însa este vorba despre datele despre apeluri si comunicatii între persoane care sunt stocate de operatori timp de sase luni de zile.
"Aceste date se stocheaza o perioada de sase luni, ideea fiind ca, daca în perioada aceasta de timp apar indicii cu privire la savârsirea unei infractiuni, cei care se ocupa de o investigatie, de o ancheta, pot sa se uite în aceste înregistrari ale tuturor apelurilor facute si în felul acesta sa determine cine cu cine a vorbit, nu neaparat despre ce anume a vorbit", a explicat Weber.
Europarlamentarul PNL a sustinut ca problema directivei a fost legata de definitiile generale si accesul neîngradit, fara mandat eliberat de judecator, al organelor de politie sau intelligence la aceste date.
Weber a fost întrebata daca PNL ia în calcul modificarea actualei legi a sigurantei nationale, unde este prevazut accesul fara mandat eliberat de judecator pentru astfel de date, în conditiile în care actul normativ este afectat de abrogarea legii propuse de liberali.
"Noi aveam obligatia de a modifica legislatia privind siguranta nationala pe baza unei decizii a CEDO, de mai multa vreme, si din pacate nu am facut acest lucru", a raspuns europarlamentarul PNL.
La observatia jurnalistilor ca modificarea legii sigurantei nationale a fost facuta anul trecut în Parlament, Weber a raspuns: "Dar fara a respecta de fapt ceea ce era esenta din decizia CEDO. Eu de mai multa vreme spun ca în România ar trebui sa ne asezam serios cu toata legislatia care tine de siguranta nationala si sa facem o revizuire a ei si a legilor care guverneaza activitatea diferitelor institutii. Nimeni nu este astazi absurd sa nu recunoasca ca, sigur ca da, exista o puternica provocare din partea celor care într-adevar au diferite activitati teroriste. Dar de aici pâna la a considera ca aceasta justifica orice, este cale lunga (...) Cu aceasta decizie (a Curtii de Justitie a UE - n.r.) orice legislatie care nu respecta litera si spiritul acestei decizii, eu cred ca ea trebuie modificata".
Europarlamentarul PNL a precizat ca, în cazul adoptarii initiativei PNL de abrogare a Legii Big Brother, datele deja stocate ar trebui distruse imediat.
De asemenea, deputatul PNL Alina Gorghiu a afirmat ca în cazul modificarii Legii sigurantei nationale nu exista o decizie la nivelul PNL.
"Despre subiectul abrogarii altor articole din Legea securitatii nationale, acest lucru evident ca necesita o dezbatere. În momentul acesta, prioritate pentru noi era punerea în acord a deciziei Curtii Europene de Justitie cu legislatia transpusa în baza directivei (...) despre corelarea acestei decizii cu articole din alte legi pe care România le-a elaborate de-a lungul timpului, evident ca vom discuta si vom lua o decizie", a precizat deputatul PNL.
În Legea 51/1991 privind securitatea nationala a României, care a fost modificata anul trecut, se precizeaza ca institutiile cu atributii în apararea securitatii nationale pot obtine inclusiv date retinute de operatorii de comunicatii electronice.
Legea mentioneaza la articolul 13: "În situatiile prevazute la art. 3 (situatiile considerate amenintari la adresa securitatii nationale - n.r.) organele cu atributii în domeniul securitatii nationale pot, în conditiile legii privind organizarea si functionarea acestora: [?] e) sa solicite obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decât continutul acestora, si retinute de catre acestia potrivit legii".
Legea 51/1991 privind securitatea nationala a României prevede obtinerea unui mandat din partea judecatorului doar pentru cazuri de supraveghere sau interceptarea convorbirilor care privesc continutul comunicatiilor.
De asemenea, conform Legii 51/1991, organele de stat cu atributii în domeniul securitatii nationale sunt: Serviciul Român de informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, în 8 aprilie, Directiva 2006/24/EC privind pastrarea datelor de trafic informational, cunoscuta si ca Directiva Big Brother.
CJUE a statuat ca, prin impunerea pastrarii datelor si permitând accesul autoritatilor nationale competente, directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava în drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal. În plus, faptul ca pastrarea si utilizarea ulterioara a datelor sunt efectuate, fara ca abonatul sau utilizatorul înregistrat sa fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul ca viata lor privata este obiectul unei supravegheri constante.
Admitând ca motivele care au stat la baza adoptarii directivei sunt legitime, scopul urmarit fiind combaterea criminalitatii si siguranta publica, Curtea a constatat ca legiuitorul UE a depasit limitele impuse de respectarea principiului proportionalitatii.
Curtea a precizat ca pastrarea datelor de trafic (si implicit directiva) reprezinta o interferenta serioasa cu dreptul fundamental la viata privata statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamantale a UE.
mediafax.ro
