Premium
Mai mulți senatori și deputați PNL propun, printr-un proiect de lege, înființarea Punctelor Gastronomice Locale, organizate în gospodăriile țărănești și în care pot lua masa maximum de 12 persoane simultan.
„Punctul Gastronomic Local este o unitate de valorificare a producţiei primare locale, situată într-o localitate rurală, unde se prepară şi se servesc produse culinare şi băuturi, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane simultan”, se arată în proiectul de lege, scrie News.ro.
„Pandemia COVID-19 a avut un rol important în schimbarea obiceiurilor turistice, iar societatea urbană, forţată de împrejurări, a redescoperit zona rurală autentică a României şi a generat nevoia dezvoltării locurilor de servire a mesei, sigure şi inedite, care respectă normele de igienă şi siguranţă alimentară şi pun în valoare patrimoniul gastronomic local, oferind preparate culinare specifice zonei geografice din care fac parte. În România, prin redescoperirea mâncărurilor din zona rurală, locul de servire a mesei din gospodăria ţărănească a devenit un loc de comuniune şi de autenticitate transmisă prin hrană. Acest tip de hrană sănătoasă, gătită lent, însoţită de întreg miracolul locului autentic rural în care este servită, trebuie readusă pe masa consumatorilor care vizitează satele din România şi poate deveni baza pentru dezvoltarea unei strategii pentru turismul gastronomic naţional”, potrivit expunerii de motive.
Conform inițiatorilor, parlamentari PNL, Punctul Gastronomic Local este soluţia pentru punerea în valoare a producţiei primare rurale, în special în gospodăria ţărănească şi deschide noi oportunităţi de piaţă pentru fermieri, prin promovarea şi vânzarea produselor alimentare, valorificate superior, aproape de sursa de producţie, în acord cu obiectivele strategiei europene „De la fermă la consumator”. De asemenea, mai susțin ei, dezvoltă oportunităţi economice semnificative pentru locuitorii din mediul rural, persoane cu venituri scăzute, prin diminuarea şomajului, crearea de locuri de muncă şi implicit venituri stabile, precum şi menţinerea tinerilor în zona rurală.
„Având în vedere cerinţele de autorizare şi funcţionare a unui restaurant, precum şi costul ridicat al dotării unei bucătării aferente acestuia, s-a dezvoltat o economie informală a produselor culinare servite consumatorilor, în special în cazul facilităţilor de cazare din mediul rural.
„Din cauza lipsei certificării pregătirii profesionale în domeniul gastronomic şi a unei reglementări adecvate, multe persoane cu experienţă culinară vastă, dobândită în familie, nu au posibilitatea să gătească pentru a obţine venituri legale din aceasta activitate. Prin urmare, aceste persoane simt că nu au o altă opţiune şi desfăşoară activităţi comerciale neautorizate de preparare a alimentelor, în bucătăria particulară, cu acces redus la educaţia privind cele mai bune practici
sau orientări de igienă şi siguranţă alimentară. Totodată, o parte dintre aceste persoane nu pot activa în sectorul gastronomic din cauza unor dizabilităţi, a responsabilităţilor familiale sau a lipsei de oportunităţi, însă ar putea desfăşura
această activitate într-un Punct Gastronomic Local situat în locuinţa proprie. Potrivit legislaţiei în vigoare, prepararea şi vânzarea alimentelor gătite într-o bucătărie particulară, în lipsa unei forme de înregistrare prevăzute de lege pentru această activitate, poate fi sancţionată conform legii”, se mai arată în expunerea de motive.
Elaborarea cadrului de reglementare pentru funcţionarea Punctelor Gastronomice Locale a fost demarată de către Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 în anul 2016
Primul pas în apariţia şi construirea cadrului de reglementare a Punctului Gastronomic Local a fost includerea definiţiei acestuia, prin completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, care prevede: „Puncte gastronomice locale - unităţi reprezentate de bucătăriile particulare din incinta locuinţelor din mediul rural, unde se prepară şi se servesc produse culinare, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane. Produsele culinare trebuie preparate din materii prime provenite cu preponderenţă din producţia primară de la nivelul exploataţiei proprii, precum şi de la producătorii locali sau din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor”.
