Liderii PSD pregătesc o REZOLUȚIE pentru justiție: decizie la Congresul Extraordinar

Situația explozivă din justiție se mută la cel mai înalt nivel în politică, iar o rezoluție în acest sens ar putea fi adoptată la Congresul Extraordinar al PSD din martie. Liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, susține că PSD ar putea adopta o rezoluție privitoare la apărarea drepturilor și libertăților cetățeanului, în contextul nebuniei din zona justiției.

Citește și: Victor Ciutacu, 'înspăimântat' de conferinţa lui Kovesi: 'Nu credeam că există un om care să mintă mai senin decât Băsescu'

Întrebat dacă DNA-ul ar trebui transformat, Dumitru Buzatu a răspuns: „Nu cred că trebuie transformat în ceva, ci dimpotrivă, cred că trebuie stimulat să-şi exercite cu adevărat funcţia respectivă de combatere a fenomenului de corupţie. Să nu exagerăm, sunt fenomene sociale de asemenea foarte grave şi există o gamă de infracţiuni care aduc atingere, printre care şi acelea care afectează drepturile şi libertatea cetăţenilor, care sunt cele mai importante, că nu sunt cetăţenii creaţi pentru DNA, ci DNA-ul este creat pentru aceia dintre cetăţeni care săvârşesc infracţiuni care se încadrează în raza sa de acţiune. Cu aceste lucruri trebuie să fie conştientizată populaţia României şi în acest sens trebuie luate măsurile, în acelaşi timp exprimând susţinerea pentru combaterea acestui fenomen”, a spus Buzatu, la RFI.

De asemenea, întrebat de ce minimalizează importanţa faptelor de corupţie, liderul PSD Vaslui a replicat: „Nu minimalizez, dar n-o exagerez, ca aceia care fac... am văzut că-i ucide corupţia, am văzut că le face nu ştiu mai ce, dar nu prea-i ucid narcoticele”.

„În momentul acesta sunt în partid dezbateri în legătură cu subiectele care vor fi abordate la Congresul extraordinar din martie. Eu cred că acolo o asemenea problematică nu poate să fie prezentă decât ca o expresie a apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, spune Dumitru Buzatu.

„Sigur, o rezoluţie care să exprime în mod principial poziţia PSD faţă de anumite fenomene care se produc şi faţă de derapajele care se produc între puterile statului. Trebuie să ne înţelegem foarte bine aici: puterile statului sunt separate, dar nu sunt independente. Actul de justiţie este independent, nu justiţia ca atare. Justiţia este o putere a statului. Nu pot exista puteri independente. Ele se supun unui control reciproc permanent”, afirmă el.