Premium
Kemal Kilicdaroglu, liderul principalei formaţiuni politice turce de opoziţie (CHP, Partidul Republican al Poporului), a lansat marţi un apel către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu votul din aprilie prin care preşedintele Recep Tayyip Erdogan obţine puteri sporite, în timp ce îşi continuă marşul de 425 de kilometri către Istanbul, intitulat ''Marşul Justiţiei'', o formă de protest neconvenţională şi fără precedent în Turcia, relatează Reuters şi Xinhua, potrivit agerpres
Înainte de a intra în cea de-a 20-a zi a marşului său, Kilicdaroglu a semnat un apel către CEDO împotriva deciziei comisiei electorale a Turciei (YSK) de a accepta buletine neştampilate la referendumul din 16 aprilie. ''Decizia YSK a făcut referendumul ilegitim. Ne adresăm Curţii Europene a Drepturilor Omului'', a declarat Kilicdaroglu reporterilor în oraşul Izmit, situat la circa 100 km est de Istanbul.
Rusia DEMONTEAZĂ propaganda nord-coreeană: 'Ultima rachetă lansată are o rază medie de acţiune'
Kilicdaroglu (68 de ani) a pornit din capitala ţării, Ankara, către Istanbul pe 15 iunie, după ce vicepreşedintele CHP, Enis Berberoglu, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru spionaj, devenind primul deputat din partea partidului care este închis în cadrul represiunii guvernamentale ce a urmat a tentativei de puci din iulie 2016.
Berberoglu, un jurnalist foarte respectat înainte de a fi ales în parlament, notează Xinhua, a fost condamnat pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat făcând să apară în cotidianul Cumhuriyet imagini cu camioane ale serviciilor secrete turce în drum spre Siria în ianuarie 2014.
La referendumul din aprilie, care a avut loc în condiţii de stare de urgenţă în Turcia, au fost aprobate cu 51,4 % din voturi modificările constituţionale ce îi conferă lui Erdogan o largă autoritate prezidenţială.
Partidele de opoziţie au afirmat că scrutinul a fost profund viciat, în timp ce observatorii europeni la alegeri au indicat faptul că decizia comisiei YSK de a permite buletine neştampilate la numărătoare a înlăturat principala măsură de siguranţă împotriva fraudării votului.
Potrivit Xinhua, pe măsură ce marşul se apropie de destinaţia sa finală, Istanbul, tensiunile politice din Turcia cresc.
S-a AFLAT când va avea loc CIOCNIREA TITANILOR. Trump şi Putin se întâlnesc pentru prima dată
Erdogan, exprimându-se în cadrul unui miting al partidului său, AKP (de guvernământ), duminică, a condamnat puternic marşul, acuzând CHP că acţionează ca grupări ''teroriste'' şi forţe care incită astfel de grupări împotriva Turciei, menţionându-i printre ele pe rebelii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, interzis).
La începerea marşului, Erdogan a sugerat că Kilicdaroglu ar putea fi arestat din cauza rolului său în cadrul protestului. El a acuzat CHP că este de partea reţelei lui Fethullah Gulen, un cleric musulman aflat în exil în SUA, despre care Ankara crede că s-a aflat în spatele tentativei de puci. După puci, în condiţii de stare de urgenţă, zeci de mii de persoane au fost arestate sau încarcerate fiind suspectate de legături cu puciştii.
Kilicdaroglu vrea să-şi încheie marşul în Istanbul la închisoarea Maltepe, unde se află închis Berberoglu. Parcurgând traseul fără însemnele partidului, ci doar cu o pancartă pe care scrie ''Justiţie'' în limba turcă, Kilicdaroglu este urmat de către mii de persoane în fiecare zi şi intenţionează să-şi încheie marşul pe 9 iulie cu un miting de masă în exteriorul închisorii.
Liderul CHP este însoţit pe parcursul marşului său de deputaţi ai partidului şi de susţinători, precum şi de către membri ai familiei. Cetăţeni turci obişnuiţi cu diferite convingeri politice iau parte, de asemenea, la această formă de protest neconvenţională şi fără precedent în Turcia.
Potrivit presei de opoziţie şi unor analişti, ''Marşul Justiţiei'' din Turcia are o simbolistică majoră, ce aminteşte de ''Marşul Sării'' condus de Mahatma Ghandi în 1930 pentru a protesta faţă de dominaţia colonială britanică.
